Evoluția șomajului în România - Politici antisomaj

1. Introducere

Motivul pentru care am ales să abordăm această tema în proiectul nostru este situația actuală a României, dar și cea a întregii lumi, în care criza generată de noul tip de coronavirus a „oprit” în loc întreaga planetă, afectând nu numai sănătatea populației, dar și sistemul economic. Astfel foarte mulți oameni au rămas fără locuri de muncă peste noapte, iar rata șomajului a atins cote istorice în foarte multe dintre statele lumii.

Evoluția economică pozitivă pe ansamblu din anul 2019 s-a reflectat și în evoluția indicatorilor ce caracterizează piața muncii și câștigul salarial. Rata șomajului s-a situat la minime istorice, însă tensiunile pe piața muncii au continuat, fiind determinate de oferta insuficientă de forță de muncă.

Efectivul salariaților estimat de INS în ancheta lunară restrânsă (exceptând unitățile din sectorul economic cu mai puțin de 4 salariați și serviciile speciale) a atins nivelul de 5,0 milioane persoane în februarie 2020, cu circa 30 mii de salariați peste nivelul din februarie 2019. Acest flux net anual al locurilor de muncă s-a micșorat progresiv în ultimii ani și s-a apropiat ca dimensiune de cel observat în primul trimestru din 2014, maximul fiind atins la finalul anului-2016 (+161 mii). Unul din factorii care atenuează în continuare expansiunea locurilor de muncă noi este limitarea ofertei de personal, acest deficit al forței de muncă fiind întreținut de fenomene precum migrația românilor, oferta de muncă redusă pentru unele meserii, adaptarea limitată a absolvenților de învățământ, cu o rată a șomajului în rândul tinerilor de 17,7%. Limitarea ofertei pe piața muncii s-a regăsit și într-un minim al ratei șomajului înregistrat la 2,95% în luna februarie 2020, corespunzătoare unui număr de 256,7 mii șomeri.

Conform studiului realizat de Comisia Națională de Strategie și Prognoză din România, vă vom prezenta evoluția producției industriale în 3 scenarii (scenariul in formă de L este unul ipotetic)

Figura 1- Evolutia trimestriala a productiei industriale în cele 3 scenarii

Trendul prezentat este similar și în cazul altor indicatori macroeconomici, fiind diferită amplitudinea contracției. Astfel, numărul mediu de salariați va urma o traiectorie intermediară în formă de "V" spre "L" similară celei așteptate pentru activitatea economică, însă cu o amplitudine semnificativ mai redusă. Salariații intrați în șomaj tehnic sunt totodată considerați metodologic ca făcând parte din categoria salariaților activi, ceea ce vine în acord cu un

nivel al ratei șomajului „mascată”, puțin modificat față de scenariul din iarnă. În aceste condiții numărul mediu de salariați din economie este prognozat la 5087 mii persoane, în scădere cu 1,6% față de anul 2019, având în vedere impactul scăderii de 3 puncte procentuale față de scenariul din iarnă; trebuie precizat că și în prognoza de iarnă 2020, dinamica numărului de salariați, chiar dacă se situa într-un teritoriu pozitiv a fost de 1,7%, corespunzătoare unui număr mediu de salariați de 5242 mii persoane, în condițiile în care se anticipa o continuare a impactului negativ al comerțului mondial asupra industriei românești. Câștigul salarial mediu brut este prognozat la 5212 lei/lună, în scădere cu 4% comparativ cu nivelul estimat în varianta din iarnă, având în componență și efectul provenit de la persoanele aflate în șomaj tehnic.

Diminuarea de ritm a indicatorilor sectoriali a condus la revizuirea dinamicii PIB în scenariul coronavirusului cu circa 6 puncte procentuale, respectiv de la +4,1% la -1,9%.