1 Conceptul de parghie financiara si rolul acesteia in economie 2 11 Conceptul de parghie financiara 2 12 Rolul parghiilor financiare 3 2 Cheltuieli publice in ipostaze ale parghiilor financiare 4 21 Cheltuieli publice pentru invatamant 6 22 Cheltuieli publice pentru cultura , religie si actiuni cu activitate sportiva si de tineret 9 23 Cheltuieli publice pentru sanatate12 24 Cheltuieli publice pentru securitatea sociala14 241 Ajutorul de somaj16 242 Asistenta sociala17 3 Impactul folosirii cheltuielilor publice asupra dezvoltarii economice in Romania18 31 Investitiile in resurse umane18 Bibliografie
1 Conceptul de pârghie financiară și rolul acesteia îneconomie 11Conceptul de pârghie financiară Expresia de pârghie financiară își are originile în fizică, și are semnificația de forță, dând un impuls unui fenomen sau unui anumit proces, fiind adaptată la domeniul economicÎn acest sens, are semnificația utilizării categoriilor financiare ca instrumente de influențare a activităților Suportul obiectiv al folosirii acestor instrumente îl reprezintă finanțele ca procese și relații economice și interdependent dintre fluxurile reale și cele financiare Pârghiile financiare se definesc printr-un ansamblu de relații financiare, având rolul de efectuare a cheltuieliilor publice și de încasare a veniturilor dar și realizarea unor obiective Deasemenea,acestea reprezintă și instrumente ce sunt integrate în mecanismul economiei naționale, cunoscute și sub denumirea de pârghii economico-financiare În cadrul acestora avem: - Pârghii cu un caracter financiar pronunțat ( impozitele, subvențiile, etc ) - Pârghii cu un caracter monetar, valutar, etc ) Acțiunea exercitată prin pârghiile economico-financiare contribuie la suplinarea eventualelor disfuncționalități ale mecanismului financiar În concluzie, pârghiile economico-financiare constituie instrumente prin intermediul cărora statul influențează interesul economic al unei unități eonomice, în scopul realizării unui obiect bine determinat 12 Rolul pârghiilor financiare Rolul diverselor categorii de cheltuielii reiese din conținutul economic și social al acestora, din influența pe care o au asupra dezvoltării economico-sociala și din ponderea pe care o au în sistemul cheltuielilor publice Cele mai întâlnite pârghii economico-financiare sunt cele ce fac parte din sfera finanțelor publice Taxele, impozitele și contribuțiile de stat deținând rolul central Prin capacitatea pârghiei de a inhiba sau de a stimula anumite procese, acestea în raport cu obiectivele propuse, exercită o influență pozitivă Pentru a putea stimula anumite procese, se are în vedere accentuarea efectului de cointeresare a factorilor implicați în realizarea obiectivului propus, iar pentru a putea inhiba anumite procesese decurge la limitarea posibilităților de manifestare a factorilor cu impact negativ Principala pârghie financiară o reprezintă impozitul, fiind și un mijloc de simulare a investițiilor, de extindere a schimburilor externe, de caracter a unor tendințe negative în evoluția activității economico-sociale, nu numai o resursă financiară publică Pentru a putea îndeplini rolul acestora în economie, pârghiilor financiare le revin o serie de cerințe: - Prima cerință are în vedere încadrarea organică a pârghiilor financiare și sistemul categoriilor economice și îmbinarea acestora cu normele și normativele economice financiare, iar acțiunea lor să conducă laîndeplinirea obiectivelor propuse de politica economică socială - A doua cerință are în vedere armonizarea acțiunii pârghiilor financiareurmărind completarea reciprocă a acestora Această cerință urmărește trecerea pârghiilor financiare ca un sistem Evitarea acestei cerințe poate conduce la diminuarea rolului acestora în procesul desfășurării activităților economico-sociale și al realizării obiectivelor urmărite - Cea de- a treia cerință presupune caracterul diferențial al acțiunii pârghiilor financiare în raport cu specificul ramurilor și subramurilor de activități astfel, în acest caz este indicată încă din faza proiectării pârghiilor, experimentarea lor și studierea reacțiilor înainte de a fi generalizate, iar periodic verificarea comportamentului lor în practica economico-financiare, precum și adaptarea măsurilor de corectare - Cea de-a patra cerință vizează ca în folosirea și conceperea pârghiilor să fie avute în vedere diferitele componente ale mecanismului economic, respective financiar cât și conexiunile ce se realizează între acestea.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
