Întreprinderea

CAPITOLUL 1 - Prezentarea cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare anuale ale întreprinderii

Intreprinderi din întreaga lume întocmesc situaţii financiare pentru a fi prezentate utilizatorilor externi. Deşi astfel de situaţii financiare pot părea similare de la o ţară la alta, există diferenţe care pot fi cauzate de o varietate de factori sociali, economici şi juridici, precum şi de faptul că anumite ţări, în momentul stabilirii cerinţelor naţionale, au avut în vedere necesităţile diverşilor utilizatori ai situaţiilor financiare.

Aceşti factori au condus la utilizarea unor definiţii diverse ale structurilor situaţiilor financiare, cum sunt: active, datorii, capital propriu, venituri şi cheltuieli. Totodată aceşti factori au contribuit la utilizarea unor criterii diferite pentru recunoaşterea structurilor din situaţiile financiare au fost, de asemenea, influenţate.

Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASC) este angajat în atenuarea acestor diferenţe, căutând să armonizeze reglementările, standardele şi procedurile contabile referitoare la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare. Acesta consideră că armonizarea se poate realiza cel mai bine punandu-se accent pe întocmirea situaţiilor financiare ce au ca scop furnizarea unor informaţii utile pentru adoptarea deciziilor economice.

Consiliul IASC consideră că situaţiile financiare întocmite în acest scop răspund necesităţilor comune majorităţii utilizatorilor. Aceasta se datorează faptului că aproape toţi utilizatorii iau decizii economice pentru:

a) a hotărî când să cumpere, să păstreze sau să vândă o investiţie de capital;

b) a evalua răspunderea sau gestionarea managerială;

c) a evalua capacitatea întreprinderii de a plăti şi de a oferi alte beneficii angajaţilor săi;

d) a evalua garanţiile pentru creditele acordate întreprinderii;

e) a determina politicile de impozitare;

f) a determina profitul şi dividendele ce se pot distribui;

g) a elabora şi a utiliza date statistice despre venitul naţional;

h) a reglementa activitatea întreprinderilor.

Consiliul IASC recunoaşte totuşi că guvernele pot stabili în particular cerinţe diferite sau suplimentare pentru scopurile proprii. Cu toate aceste cerinţe nu ar trebui să influenţeze în nici un caz situaţiile financiare publicate în beneficiul altor utilizatori, decât în situaţia în care răspund şi cerinţelor acestora.

Situaţiile financiare sunt de regulă întocmite conform unui model contabil bazat pe costul istoric recuperabil şi pe conceptul de menţinere a nivelului capitalului financiar nominal. Alte modele şi concepte ar putea fi mai adecvate pentru a satisface obiectivul de furnizare a informaţiei, care să fie utilă la luarea deciziilor economice, dar pană în prezent nu există un consens pentru această modificare. Cadrul general a fost creat astfel încât să poată fi aplicat unei serii de modele contabile şi concepte privind capitalul şi menţinerea nivelului capitalului.

1.1. OBIECTIVUL SITUAŢIILOR FINANCIARE

Obiectivul situaţiilor financiare este de a furniza informaţii despre poziţia financiară, performanţele şi modificările poziţiei financiare a intreprinderii, care sunt utile unei sfere largi de utilizatori în luarea deciziilor economice.

Situaţiile financiare elaborate în acest scop satisfac necesităţile comune ale majorităţii utilizatorilor. Totuşi situaţiile financiare nu oferă toate informaţiile de care utilizatorii au nevoie pentru luarea deciziilor economice, întrucât acestea, în mare măsură, relevă efectele financiare ale unor evenimente din trecut şi nu oferă de regulă informaţii nefinanciare.

Situaţiile financiare prezintă, de asemenea, rezultatele administrării întreprinderii de către conducători, inclusiv modul de gestionare de către aceştia a resurselor încredinţate. Acei utilizatori care doresc să evalueze modul de administrare sau responsabilitatea conducerii fac

acest lucru pentru a putea lua decizii economice; aceste decizii pot viza, de exemplu, opţiunea de a păstra sau de a vinde investiţia în întreprinderea respectivă sau înlocuirea ori reconfirmarea

conducerii.

Poziţia financiară, performanţa şi modificările poziţiei financiare

Deciziile economice care sunt luate de utilizatorii situaţiilor financiare necesită evaluarea capacităţii unei întreprinderi de a genera numerar sau echivalente ale numerarului şi a perioadei şi siguranţei generării lor. în ultimă instanţă de aceasta depinde, de exemplu, capacitatea unei întreprinderi de a-şi plăti angajaţii şi furnozorii, de a plăti dobânzi, de a rambursa credite şi de a-i remunera pe proprietarii acesteia. Utilizatorii sunt mai în vârstă să evalueze această capacitate de a genera numerar sau echivalente ale numerarului dacă le sunt oferite informaţii concentrate asupra poziţiei financiare, performanţei şi modificărilor poziţiei financiare a unei întreprinderi.

Poziţia financiară a unei întreprinderi este influenţată de resursele economice pe care le controlează, de structura sa financiară, de lichiditatea şi solvabilitatea sa, precum şi de capacitatea sa de a se adapta schimbărilor mediului în care îşi desfăşoară activitatea. Informaţiile despre resursele economice controlate de întreprindere şi capacitatea sa din trecut de a modifica aceste resurse sunt utile pentru a anticipa capacitatea întreprinderii de a genera numerar sau echivalenţe ale numerarului în viitor. Informaţiile despre structura financiară sunt utile pentru anticiparea nevoilor viitoare de creditare şi a modului în care profiturile şi fluxurile viitoare de trezorerie vor fi repartizate între cei care au un interes faţă de întreprindere: acestea sunt utile şi pentru anticiparea şanselor întreprinderii de a primi finanţare în viitor. Informaţiile despre lichiditate şi solvabilitate sunt utile pentru a anticipa capacitatea întreprinderii de a-şi onora angajmentele financiare scadente. Lichiditatea se referă la disponibilităţile de numerar în viitorul apropiat, după luarea în calcul a obligaţiilor financiare aferente acestei perioade. Solvabilitatea se referă la disponibilităţile de numerar pe o perioadă mai mare în care urmează să se onoreze angajamentele financiare scadente.

Informaţiile despre performanţa unei întreprindei, în special despre profitabilitatea acesteia, sunt necesare pentru evaluarea modificărilor