Keynesismul și doctrina ofertei

Cuprins proiect Cum descarc?

Capitolul I. KEYNESISMUL
CAPITOLUL II J. M. KEYNES SI ECONOMIA POLITICA A VREMII SALE
Capitolul 3. PARADIGMA DE GANDIRE KEYNESISTA
Capitolul 4. MECANISMUL ECONOMIC KEYNESIST
Capitolul 5. TERAPEUTICA KEYNESISTA
Capitolul 6. DOCTRINA OFERTEI

Extras din proiect Cum descarc?

Capitolul I. KEYNESISMUL
A fost numit redactor sef la Economic Jurnal, unde va consuma; cu folos, o mare cantitate de energie pana in. 1945. Activitatea desfasurata la Indian Office i-a inspirat si prima carte, .Indian Currency and Finance, aparuta in 1913, in care, pentru prima data, pune pe rol problema inadaptabilitatii, etalonului-aur la economia moderna a inceputului de secol XX.
Primul razboi mondial il angajeaza pe tanarul clar experimentatul si reputatul profesor universitar in gestiunea rezervelor statului. Primeste inalte functii la trezoreria publica, in responsabilitatea sa intrand finantarea cheltuielilor de razboi. Cu aceasta ocazie, reuseste sa cunoasca la perfectie mecanismele sistemului bancar englez.
La sfarsitul razboiului, face parte din delegatia britanica la Conferinta de pace de la Paris. El isi da-repede seama ca reparatiile de razboi exagerate, impuse Germaniei invinse, nu numai ca o vor ruina si o vor face insolvabila, dar nici nu o vor ajuta sa se integreze in mod pasnic in comunitatea europeana, intuitie profetica de care autoritatile engleze si puterile angajate in proiectarea noului viitor al Europei n-au tinut seama. Keynes ia atitudine, demisioneaza si scrie pe aceasta tema in, 1919 lucrarea Consecintele economice ale pacii tradusa in limba romana sub titlul Urmarile economice ale pacii si Noi consideratii asupra consecintelor economice ale pacii. Este o carte polemica, de atitudine critica la adresa clauzelor inrobitoare impuse Germaniei, dar si de intelepciune practica, cu o logica impecabila care 1-a facut cunoscut in toata lumea, isi regaseste locul la universitate, fara a neglija afacerile bursiere care-i aduc prosperitate. Este perioada in care o cunoaste pe Lidia Lopacova, una dintre stelele baletului rusesc, cu care se casatoreste.
Personalitate eclectica, Keynes, in paralel cu stralucita cariera universitara, va depune energie si talent in munca administrativa la conducerea trezoreriei britanice, artistica-sponsorizand trupa de balet condusa de sotia sa apoi ca presedinte al Comitetului de incurajare a muzicii si artelor, el insusi fiind un mare iubitor de arta, financiara ca presedinte al unei companii de asigurare, ziaristica -la Economic Jurnal, Manchester Guardian, The Nation etc., si in sfarsit, diplomatica ca trimis al Regatului Unit la Conferinta de la Bretton-Woods, in 1944, cu doi ani inaintea mortii sale, unde se numara printre arhitectii viitorului sistem financiar-monetar international.
Activitatea desfasurata in: domenii dintre cele mai variate se reflecta, intr-un anumit fel, si in opera sa economica, cuprinzatoare, reprezentativa si incitanta. A scris lucrari cu caracter polemic relativ la reparatiile de razboi impuse Germaniei, asa cum s-a aratat, sau la adresa carentelor sistemului etalon aur - Indian Currency and Finance in 1913, The Tract on Monetary Reform in 1923 si The Economic Consequences of M. Churchill in 1925, ultima indreptata si impotriva politicii de deflatie dusa de W. Churchill; articole cu caracter socio-filosofic si economic grupate in culegerea aparuta sub titlul Essays in Persuasion; opere cu caracter stiintific si academic precum: The Tract of Probability in 1921, The Tract of Money in 1930 si in 1936, lucrarea care-1 va consacra deplin si-1 va face celebru Teoria generala a folosirii masinii de lucru a dobanzii ~si banilor, tradusa, de asemenea, in limba romana.
Dintre toate lucrarile publicate, cele care dau contur fizionomiei gandirii keynesiste sunt Tratat despre reforma monetara., Tratat despre moneda, si, se intelege Teoria-generala.
In Tratat despre reforma monetara Keynes da o lovitura decisiva etalonului aur, ,,relicva barbara", a carei functionare a provocat deflatie cu consecinte pagubitoare pentru economie. Plecand de la constatarea ca etalonul aur incetase de fapt sa mai functioneze, el vine, pentru prima data, cu propunerea de a se adopta un etalon de valoare, altul decat aurul, ,,o marfa-compusa", dublata de interventia "pe piata a autoritatii statale pentru a mentine oscilatiile cursurilor in jurul acestui etalon; este usor de constatat, ca prin aceasta el anticipa sistemul etalon aur-devize, pus in practica dupa Bretton-Woods, plan la a, carei constructie a participat direct. Tot aici el pune in discutie teoria cantitativa a banilor careia ii recunoaste valabilitatea doar pe termen lung.
Tratatul despre moneda aduce ca element de noutate faptul ca, aici, Keynes pune problema-relatiei dintre economii si investitii pledand riguros si intemeiat pentru descurajarea economiilor si impulsionarea investitiilor. Ca si in lucrarea precedenta, el se pronunta pentru necesitatea ruperii emisiunii monetare de etalonul aur, trecerea la emisiunea de moneda facila care sa ieftineasca creditul si sa determine, astfel, un comportament al intreprinzatorilor favorabil investitiilor.
Teoria generala a folosirii mainii de lucru, a dobanzii, si banilor marcheaza un moment de referinta in activitatea lui Keynes si in stiinta economica, in general. De deschiderea pe care a produs-o aceasta lucrare in stiinta economica ne vom ocupa in capitolele ce urmeaza. Retinem, aici, ca ea, reprezinta rezultatul unui efort urias depus de autor in cunoasterea profunda a teoriei si practicii economice, o incununare a succesului si in acelasi timp un capat de drum pentru ca dupa aceasta data, ceea ce a publicat Keynes n-a mai avut vigoarea si substanta polemica bine cunoscute.
Acesta este omul Keynes, deopotriva stralucitor, fermecator, debordant, afectuos si lipsit de modestie si economistul Keynes, economist total, profesor talentat si cercetator dotat si inspirat care, reinnodand traditia scolii clasice, a reinnoit stiinta economica, si a inspirat politica economica pentru tot secolul XX. ,,La fel ca in cazul marilor economisti al caror mesaj a cucerit marele public, precum a facut A. Smith, lordul Keynes sublinia contemporanului sau J. A. Schumpeter, era, mai mult decat un simplu specialist in analiza economica. El a fost un ghid al opiniei publice, plin de energie si perseverenta, un consilier avizat si un reprezentant eficace al intereselor sale, un om care si-a cucerit un loc in istorie chiar daca el n-a scris niciodata un rand cu adevarat stiintific". 
Ultima remarca a lui Schumpeter este o exagerare; ea poate fi luata in considerare numai in masura in care vizeaza stilul greoi, adesea incoerent si greu accesibil al autorului Teoriei generale dar nicidecum contributia sa pe taramul teoriei economice stiintifice.

Fisiere în arhivă (1):

 Keynesismul si doctrina ofertei.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?