Macrocriza

Cuprins proiect Cum descarc?

Introducere 2
Studiul literaturii de specialitate 4
Cercetare 7
Concluzii 11
Bibliografia 13

Extras din proiect Cum descarc?

Introducere
Economia unei tari reprezinta cadrul fundamental de dezvoltare si afirmare economico-sociala a oamenilor. Privind aceste economii ca entitati bine conturate, a caror dezvoltare presupune stabilirea unor rapoarte economice optime, nu putem ignora fenomenele monetare, deoarece moneda este insasi elementul cheie al vietii economice si sociale.
Unul din cele mai importante obiective ale politicii economice este, in cazul majoritatii statelor contemporane, combaterea sau macar limitarea inflatiei. Cu toate acestea, nu numai definirea si masurarea inflatiei, ci si insasi natura fenomenului inflationist actual, precum si mijloacele cele mai potrivite de lupta contra inflatiei continua sa provoace numeroase controverse. Desi exista diferentieri intre diversele curente de gandire economica, sociala si politica privind natura si efectele inflatiei, se poate vorbi de un consens privind necesitatea controlarii inflatiei si evitarii procesului inflationist. 
Fenomenul inflationist prezinta o importanta deosebita in cadrul tarilor cu economie de piata. Acesta reprezinta existenta in economie a unei mase monetare care depaseste nevoile economiei, ceea ce determina deprecierea monedei nationale. Desi cele mai multe efecte ale inflatiei au caracter negativ, putem vorbi si de avantaje ale aparitiei acesteia, daca indicele nu are o valoare excesiva, contribuie la impulsionarea cresterii economice.
In Romania, fenomenul inflationist a atins valori ,,extreme" odata cu trecerea de la economia centralizata la economia bazata pe principiile pietei. Procesul de liberalizare a preturilor s-a realizat in mai multe etape, astfel ca in noiembrie 1990 a avut loc prima etapa. Chiar daca economia era centralizata, inainte de 1990, inflatia exista doar ca avea valori mici in comparatie cu perioada de dupa 1990. Economia functiona pe baza unui plan realizat de catre stat, iar investitiile in economie erau realizate dupa bunul plac si nu in functie de rentabilitate. In plus, toate intreprinderile erau proprietatea statului, beneficiind de subventii pentru realizarea activitatii, ceea ce a dus la neglijarea eficientei operatiunilor realizate, uneori veniturile din vanzarea produselor obtinute erau inferioare cheltuielilor ocazionate de productia acestora.
In Romania procesul inflationist s-a declansat odata cu prima liberalizare a preturilor ce a avut loc in noiembrie 1990. Acest lucru nu inseamna insa ca pana atunci tara noastra nu a cunoscut inflatie. Pana in anul 1990 insa, economia a functionat pe bazele unui sistem centralizat la maximum, cu subventionari si efectuari de investitii care nu aveau legatura cu nici o logica economica. In acelasi timp se practicau preturi ,,dictate", rigide, care nu luau in calcul raportul dintre cererea si oferta de pe piata, iar de multe ori pretul era mai mic decat costul bunurilor. 
Aceasta stare de lucruri a facut ca, odata cu trecerea Romaniei la economia de piata, intervenita dupa decembrie 1989, (teoretic doar, datorita faptului ca raporturile libere de pe piata sau manifestat mult mai tarziu) sa asistam la o explozie a preturilor, indeosebi la bunurile de consum ale populatiei. Durata si intensitatea procesului inflationist din Romania au avut coordonate mai ridicate fata de celelalte tari care au trecut de la economia de tip centralizat la economia de piata si datorita unui ansamblu de cauze (unele mentionate mai sus) care tin de conditiile obiective de functionare a economiei dar, in special de natura politicii economice promovata de guvernele care s-au succedat la putere.
Inflatia este un fenomen deosebit de complex. Nici unul dintre agentii economici nu o poate controla in ansamblu. Ei pot insa sa-si adapteze compor tamentul la starea si sensul procesului si sa ia deciziile privind afacerile lor in raport de anticiparile care se contureaza in societate, precum si de anticiparile lor proprii.
Datorita multiplelor cauze care ii sunt asociate, inflatia, ca fenomen persistent si daunator in economie, nu poate fi stapanita decat prin aplicarea unui complex de masuri corelate, iar rezultatele acestora nu pot aparea, in mod obiectiv, imediat. Esential este insa ca politica economica sa fie in mod consecvent orientata spre combaterea cauzelor care genereaza inflatia, transmitand astfel un mesaj convingator publicului (agenti ecoomici si populatie) din tara si, la fel de important, lumii financiare internationale.
Inflatia este considerata de cei mai multi specialisti ca fiind unul dintre cele mai grave dezechilibre macroeconomice care pun in pericol dezvlotarea si progresul economic al unei tari. "Ce este inflatia?" este o intrebare pe care multi ne-o adresam din curiozitate observand ca banii nu ne mai ajung de la o luna la alta. Chiar daca in prezent, salariile angajatiilor au crescut acestia cumpara mai putine marfuri. Practic, vedem ca salariul creste pe hartie insa, in realitate el scade si astfel oamenii nu isi mai pot satisface integral nevoile, fiind nevoiti sa renunte la acestea.
Legatura inflatiei cu nivelul preturilor s-a dovedit a fi un alt punct important de rascruce pentru umanitate. Aparitia teoriei generale a lui Keynes, in anul 1936, a fost considerat momentul asaltului teoriei cantitative asupra teoriei monetariste, care a dominat macroeconomia timp de 40 de ani.
Referindu-ne la inflatie ca fiind o consecinta a prea multor bani, economistii au fost fortati sa lupte cu problema operationala: ,,Cat de mult inseamna mult?" Teoria cantitativa a oferit un raspuns clar la aceasta intrebare: ,,prea multi bani" reprezinta o crestere a masei monetare acompaniata de o crestere a nivelului general al preturilor. Cand teoria economica keynesiana a contestat legatura directa dintre bani si nivelul preturilor, inflatia a pierdut asocierea cu banii si a ajuns sa fie in primul rand asociata cu starea preturilor.

Fisiere în arhivă (1):

 Macrocriza.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

1.Raymond Barre, Andre Marchal, Economie politique, Volumul 1 , Editura P.U.F., Paris, 1970, pag. 354
2.Albertini, J.M., Silem, A., Comprendre les theories economiques, vol. I, Editura Seuil, Paris, 1988, pag. 153 
3.Keynes J.M., Teoria generala a folosirii mainii de lucru, a dobanzii si a banilor, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1970, pag. 214
4.Friedman Milton, Inflatie si sisteme monetare, Editura Stiintifica Bucuresti, 1968 , pag. 50
5.Nita, D.,Economie politica, Ed. Economica, Bucuresti, 1997, pag.532
6.Samuelson, Paul, Nordhaus, W.D., Economics, International Edition, Mc Graw Hill, Inc. New York, 1995, pag. 349.
7.Ignat, Ion, Pohoata, Ion, Economie Politica, Ed. Economica, 1997, pag. 418.
8.Bacescu, Marius, Macroeconomie si politici macroeconomice, Ed. All, 1998, p. 763.
9.Mankiw, N Gregory, Principes de leconomie, Ed. Economica, 1998, p. 769.
10.Dobrota, Nita, Economie politica, Ed. Economica, Bucuresti, 1997, p. 450.
11.Bacescu, Marius, Macroeconomie si politici macroeconomice, Ed. All, 1998, p. 577.
12.Negucioiu, Aurel (Coordonator), Economie politica, vol. II, Ed. George Baritiu, Cluj Napoca, 1998, p. 462.
13 Economie teoretica si aplicata Volumul XIX (2012), No. 11(576), pp. 3-11
14.ECOSTUDENT - Revista de cercetare stiintifica a studentilor economisti, Nr.1/2013
15.Raport asupra inflatiei -  noiembrie 2019, Anul XV,nr.58
16.Revista Transilvana de Stiinte Administrative, VIII, 2002, pp. 77-86
17.www.insee.ro
18.www.bnr.ro
19.www.eurostat.ro