1. Introducere Criza economica globala din 2008 a avut un impact major asupra industriilor multor tari dezvoltate sau in curs de dezvoltare. Scaderea vertigionoasa a cererii pentru industria turistica a influentat semnificativ economia. Admitand faptul ca o criza este o situatie neprevazuta si/sau brusca care duce la necesitatea de a face o schimbare fundamentala in cadrul practicilor organizationale, subliniem ca industria turismului si a ospitalitatii este expusa la numeroase riscuri si se confrunta cu multe provocari si turbulente ca urmare a recesiunilor, inflatiilor, cresterii costurilor si/sau a altor cauze ale crizelor economice, acestea fiind reflectate intr-o rata ridicata de esec al afacerii. In timpul provocarilor economice, clientii si firmele isi reduc cheltuielile cu calatoriile, ceea ce influenteaza negativ volumul afacerilor. Multi operatori hotelieri se lupta sa gestioneze scaderea cererii si modul in care pot raspunde cel mai bine la presiunea de reducere a tarifelor, determinand hotelurile sa-si reconsidere nu numai preturile, dar si nivelul standardului oferit clientilor. In cazul Egiptului, criza a rezultat in consecinte negative puternice asupra Produsului Intern Brut (PIB), care a scazut cu 3,2%, datoriile externe au crescut si s-au produs reduceri semnificative ale salariilor angajatilor din toate sectoarele, in special a celor din industria ospitalitatii, unde a crescut si rata somajului. Turismul este considerat unul dintre cei mai importanti piloni ai economiei Egiptului. Conform estimarilor oficiale raportate de Banca Mondiala (2017), sosirile de turisti internationali au atins apogeul in 2010, reprezentand 14 milioane de turisti cu incasari internationale din turism de 13,6 miliarde de dolari SUA pentru acelasi an. Cu toate acestea, aceste cifre au fost reduse semnificativ in anii urmatori, in care numarul turistilor a atins 9,6 milioane in 2014, cu o reducere de 30% fata de 2010. In plus, incasarile din turismul international au reprezentat 7,9 miliarde de dolari SUA in 2014. Egiptul a pierdut aproximativ 5,7 miliarde de dolari ca urmare a turbulentelor politice si economice. In 2015 Pappas a dezvaluit ca actiunile implementate de companii pentru a face fata crizei se incadreaza in patru categorii: strategii de marketing, costuri de productie, inovatie de marketing si marketing IT. Utilizarea acestor factori de catre companii a variat si a fost influentat in mare masura de categoria de cazare si de tipul geografic. Cercetarile anterioare au aratat ca studiul masurilor gestionarii crizei, in special in sectorul hotelier, ramane insuficient explorat. 2. Obiectivele cercetarii Aceasta cercetare se concentreaza pe Sharm El-Sheikh si Hurghada, deoarece procentele de ocupare a hotelurilor din aceste zone au scazut si multe hoteluri au fost inchise. In 2013, peste 86 de hoteluri au fost inchise ceea a ce a generat scaderea investitiilor straine, rata ridicata a datoriei, deficit bugetar, rata crescuta a somajului, saracie ridicata si nivel de trai scazut. Egipt a suferit o scadere accentuata a veniturilor nationale si a castigurilor in valuta straina ca urmare a perioadelor de scadere a cererii pentru industria turistica si hoteliera. Instabilitatea politica si economica au redus atractia turistii internationali si au limiteaza incasarile si, prin urmare, fondurile disponibile pentru investitii. In timpul Primaverii Arabe din 2011, nivelurile de ocupare au scazut cu 30% in Cairo, statiunile Sharm El-Sheikh si Hurghada fiind, de asemenea, puternic afectate. Turbulentele politice au condus la o scadere a sosirilor de turisti cu aproape o treime, de la 14 milioane in 2011 la 9,5 milioane in 2015. WEF a aratat ca Egiptul se afla pe locul 83 din 141 de tari in clasamentul global si pe locul 10 in Orientul Mijlociu si Africa de Nord pe lista destinatiilor atractive din lume. Industria turismului contribuie la PIB-ul egiptean cu 5,7% din PIB-ul total si angajeaza 5,1% din totalul locurilor de munca. Inflatia se refera la o crestere semnificativa a preturilor bunurilor si serviciilor pe o perioada de timp insotita de un nivel ridicat al somajului ceea ce influenteaza extinderea afacerilor si puterea de cumparare a clientilor, deoarece bunurile si serviciile costa mai mult decat oricand. Inflatia poate avea loc ca urmare a multor factori, printre acestia: costul crescut al productiei, cresterea datoriilor si costurile mai mari ale energiei. Rata inflatiei in Egipt a crescut din 2012 de la 7,11% la 10,35% in 2015 (Banca Mondiala, 2017). Nivelul somajului a ajuns la 9% in 2010 si aceasta cifra a crescut treptat la 13,2% in 2014. Intr-un mediu in care inflatia devine un caz predominant, oamenii tind sa economiseasca bani mai mult decat faceau inainte si sa reduca cheltuielile sau sa cheltuiasca mai putin pe calatorii. Turistii si-au adaptat comportamentele la aceste noi circumstante. Au inceput sa aleaga hoteluri de calitate inferioara si/sau cele care ofera preturi reduse si sa isi reduca cheltuielile in timpul vacantelor, rezultand in reducerea semnificativa a puterii de cumparare a clientilor.
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Proiecte.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
