Modernizarea și Eficientizarea Administrației Publice

INTRODUCERE

Perioada de tranziţie prin care trece Republica Moldova, ca un stat relativ tânăr se impune, deja cu toată splendoarea ei. Este de fapt o tendinţă de finisare a acesteia, dat fiind faptul că procesele care demarează în actualul stat, în materie socială, economică şi politică cunosc un progres simţitor.

Reformarea tuturor sectoarelor vieţii este mai mult un răspuns la provocările pe care le ridică actualul proces de globalizare, înţeles în cadrul acestei lucrări în termenii proceselor integraţioniste şi de europenizare, care „ bat cu atâta insistenţă ” la uşile statului moldovenesc. Pe de altă parte, reformarea se impune din interior, ca o necesitate a sistemului de a supraveţui şi, nu în ultimul rând ca o necesitate a tuturor cetăţenilor de a trăi în bunăstare.

Planul de acţiuni Uniunea Europeană-Republica Moldova, propus spre implementare la Bruxelles în cadrul celei de-a VII-ea reuniuni a Consiliului de cooperare Republica Moldova - Uniunea Europeană, materializează sarcinile concrete pe care trebuie să le îndeplinească statul, în vederea modernizării sale şi integrării în structurile europene.

În acest context este absolut iminentă reformarea administraţiei publice, ca fiind un sistem de organizare socială „ în strânsă legătură cu tipul de societate şi particularităţile grupărilor sociale, purtând amprenta structurilor şi stratificărilor societăţii, mediului geografic, orientării economice, tradiţiilor cultural-istorice ”. Astfel, este necesară, în condiţiile actuale, reevaluarea rolului administraţiei publice în raport cu societatea, iar reformarea ei reprezintă elementul cheie ce ţine de democratizarea ţării şi sporirea aspiraţiilor de integrare europeană. De faptul cum se va reforma administraţia, în baza căror principii îşi va organiza ea activitatea, ce mecanisme şi tehnici de administrare va utiliza, care vor fi pârghiile de exercitare a funcţiilor sale depinde gradul de influenţă a administraţiei publice asupra evoluţiei societăţii şi ponderea credibilităţii faţă de administraţia publică din partea membrilor societăţii. Cu cât această credibilitate va fi mai înaltă, cu atât mai mult va fi garantată asigurarea ireversibilităţii transformărilor democratice în societate.

Traiectoria modernizării administraţiei publice este foarte complexă şi variabilă, deoarece ea cuprinde elementul structural-organic cât şi aspectul funcţional; mai mult ca atât este „ bombardată ” de o serie de factori şi are la bază mai multe premise care îi determină direcţia.

Pe parcursul lucrării vom încerca să surprindem unele aspecte şi tendinţe prioritare ale modernizării administraţiei publice, insistând puţin pe cadru legal, principiile de modernizare, unele obiective strategice, cât şi despre reformarea administraţiei publice în contextul ajustării la standardele europene.

PRINCIPIILE DE MODERNIZARE A ADMINISTRAŢIEI PUBLICE ( abordări ştiinţifice şi legislative )

Un sistem de administare, oricât de bun şi eficient ar fi, necesită perfecţionare permanentă, dat fiind faptul că viaţa înaintează necontenit noi exigenţe faţă de organele administraţiei publice. Exigenţele noi sunt generate de apariţia firească a problemelor cauzate, la rândul lor, de evoluţia permanentă a vieţii sociale şi de progresul societăţii. Este foarte important ca în procesul reformei să se ţină seama de trei aspecte definitorii pentru succesul ei:

1. Primul decurge din principiul continuităţii şi presupune că toate schimbările preconizate nu pot fi o negare totală a stării şi proceselor de administrare din trecut. Elementele şi mecanismele care nu corespund exigenţelor timpului, dacă nu pot fi ajustate trebuie să fie eliminate pentru a nu crea obstacole în buna funcţionare a administraţiei publice.

2. Al doilea aspect decurge din principiul consecutivităţii şi presupune că toate schimbările trebuie efectuate şi desfăşurate într-o anumită ordine, bazată pe logica evoluţiei sociale, care ar asigura o sincronizare a intenţiilor noastre cu cerinţele obiective ale dezvoltării societăţii.

3. Al treilea aspect decurge din principiul imparţialităţii şi presupune că toate schimbările preconizate nu trebuie să fie o expresie a intereselor de grup sau să dea prioritate anumitor poziţii subiective, indiferent cui aparţin ele, care urmăresc alte scopuri decât cele înaintate de evoluţia administraţiei publice în contextul general al evoluţiei societăţii.

În contextul general al guvernării în Republica Moldova, principiile fundamentale ale reformei administraţiei publice sunt următoarele:

Definirea clară a rolului şi funcţiilor de bază ale organelor administraţiei publice.