Piața muncii - Impactul pandemiei Covid19 asupra pieței muncii

INTRODUCERE

Lucrarea de față are ca obiectiv abordarea informațiilor privind piața muncii și importanța acesteia in economia României, precum și schimările produse pe piața muncii de pandemia COVID19.

În România și nu numai, pandemia a determinat și determină in continuare schimbări majore pe piața muncii, aceasta regonfigurându-se și adaptându-se la noile nevoi.

În susținerea celor prezentate, mai departe vor fi detaliate, explicate si interpretate conceptele teoretice folosite, precum și prezentat un studiu de piață efectuat personal pe un eșantion de 86 persoane (prieteni, rude, colegi de facultate, colegi de muncă).

CAPITOLUL I

CE ESTE PIAȚA MUNCII

„Munca scutește pe om de trei mari rele:

plictiseala, viciul și sărăcia.”

François-Marie Arouet de Voltaire

1.1. Piața muncii - definiții și concepte

Munca este o condiție general a oricărei activități desfășurate. Pentru cea mai mare parte a activităților, în economie, factorul muncă este asigurat prin intermediul pieței muncii.

Pentru a da o definiție a pieței muncii, este nevoie mai întai sa trecem în revistă conceptele care o descriu și anume:

- Nevoia de muncă - aceasta reprezintă volumul de muncă necesar activitaților dintr-o anumită perioadă, țară, regiune etc.;

- Populația activă disponibilă - este formată din persoanele apte de muncă și care în prezent au un loc de muncă sau sunt în căutarea unui loc de muncă;

- Populația ocupată - este reprezentată de acele persoane care își desfășoară o activitate economică pentru a obține venituri.

- Salariul - reprezintă acea contravaloare pe care angajatorul o pune la dispoziția angajatului în schimbul prestării muncii sale.

Piața muncii reprezintă spațiul unde cererea de muncă se întâlnește cu oferta, adică unde purtătorii cererii (angajatorii) se întalnesc cu purtătorii ofertei (angajații sau potențialii angajați), se confruntă, stabilesc condițiile și negociază salariul.

Piața muncii este neomogenă; există atâtea piețe câte tipuri de munci se efectuează pe diferite domenii, zone economice, meserii si niveluri de calificare a oamenilor.

1.2. Cererea și oferta de muncă

Piața muncii determină in mod direct cererea și oferta de muncă.

Cererea de muncă este o reflectare a nevoii de bunuri care s-ar putea obține prin muncă salariată. Această nevoie se formează în cadrul diferitelor activități la nivel de companii, zone, reprezentând numărul de locuri de muncă existente. Condiția esențială ca această nevoie să intre în categoria de cerere de muncă este remunerarea sau salarizarea ei.

Cererea de muncă poate fi analizată la nivel individual (la nivel de firmă) sau ca cerere agregată (la nivel național) și este influențată de factori precum salariul (cu cât salariul este mai mic, cu atât cererea va fi mai mare), prețul bunurilor produse prin muncă (creșterea prețului va determina o creștere a disponibilității angajatorului de a face angajări) sau gradul de substituire a muncii cu alt factor de producție (influențează negativ cererea de muncă).

Oferta de muncă este reprezentată de cantitatea de muncă pe care anumiți indivizi dintr-o uniune sunt dispuși să o presteze în schimbul unui salariu. Ea mai poate fi definită ca totalul resurselor de muncă disponibile într-o anumită perioadă, care optează pentru munca remunerată.

Și oferta de muncă poate fi analizată ca ofertă individuală sau ca ofertă agregată, formându-se în timp îndelungat, având mobilitate redusă și nefiind omogenă. De asemenea poate fi influențată de factori precum salariul (dacă salariul crește, va crește și oferta de muncă), durata timpului de lucru, numărul și dinamica populației (oferta evoluează în același sens).

Echilibrul pe piața muncii este dat la nivel teoretic de utilizarea conceptului de „salariu de echilibru” care reprezintă acel nivel al salariului unde cererea și oferta de muncă sunt in teorie egale sau aproape egale.