Planul de dezvoltare regională nord est 2007-2013

1. Prezentarea principalelor caracteristici ale regiunii

Regiunea acoperă partea de Nord-Est al ţării şi, conform tradiţiei, este o parte din vechea regiune istorică a Moldovei.

Geografic, regiunea se învecinează la Nord cu Ucraina, la Sud cu judeţele Galaţi şi Vrancea (Regiunea Sud-Est), la Est cu Republica Moldova iar la Vest cu judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud (Regiunea Nord-Vest) şi judeţele Mureş, Harghita şi Covasna (Regiunea Centru).

Beneficiind de o bogată tradiţie istorică, culturală şi spirituală, regiunea îmbina in mod armonios tradiţionalul cu modernul si trecutul cu prezentul, potenţialul acesteia putând fi folosit pentru dezvoltarea infrastructurii, a zonelor rurale, a turismului si a resurselor umane.

Relief

Regiunea este caracterizată printr-o îmbinare armonioasă între toate formele de relief, 30% reprezentând-o munţii, 30% relieful subcarpatic, iar 40% revine podişului. Această ultimă formă de relief ocupă peste 70% din suprafaţă în judeţele Botoşani, Vaslui şi Iaşi.

O secţiune longitudinală asupra regiunii, se prezintă sub forma unei pante care coboară dinspre Vest spre Est, cu numeroase variaţii.

La Vest, Munţii Carpaţi stau ca un zid cu înălţimi apropiate de 2000 m în Nord (Vf. Pietrosu, Vf. Rarău, Vf. Giumalău, Vf. Ocolaşu Mare, Vf. Haşmaşu Mare) şi cu o scădere de înălţime spre Sud (Munţii Ciuc, Munţii Trotuşului şi, în mică măsură, Munţii Vrancei).

Subcarpaţii, cu înălţimi cuprinse între 7-800 m, care înconjoară munţii ca un brâu strâns. În continuare, jumătatea estică este împărţită în două mari zone: Câmpia colinara a Moldovei, în partea nordică şi Podişul Bârladului, în partea de Sud.

Partea de Nord-Vest a regiunii este cunoscută şi sub numele de Podişul Sucevei cu o înălţime medie de 500 metri şi este faimoasă pentru “obcinele” sale (uşoare ondulaţii ale reliefului, ca un lanţ de unde pietrificate).

Clima

Diferitele tipuri de relief creează zone climatice cu diferenţe semnificative intre cele muntoase şi cele de deal şi de câmpie.

În zona muntoasă a regiunii (zona vestică a judeţelor Suceava, Neamţ şi Bacău), climatul este continental moderat, cu veri răcoroase şi ierni bogate în precipitaţii sub formă de ninsoare.

În zona subcarpatică de dealuri şi câmpie (părţile estice ale judeţelor Suceava, Neamţ, Bacău precum şi întreg teritoriul judeţelor Botoşani, Iaşi, Vaslui), climatul este continental, cu veri călduroase şi secetoase şi ierni reci şi de cele mai multe ori fără zăpadă.

Temperatura medie anuală a aerului este de 2 ºC în zona de munte şi de 9 ºC în zona subcarpatică de dealuri şi câmpie.

Reţeaua hidrografica

Regiunea este străbătută de un număr de opt cursuri importante de apă, care se repartizează pe direcţia Nord-Sud, cele mai mari bazine hidrografice revenind Siretului (42.890 kmp) şi Prutului (10.990 kmp). Acesta din urmă, se constituie în graniţă naturală cu Republica Moldova, pe o distanţă de cca. 680 km.

Multe din cursurile de apă ale regiunii au beneficiat de ample lucrări de amenajări şi regularizare. Pe râul Bistriţa s-a amenajat încă din anii '70 o “salbă” de şapte microhidrocentrale şi cel mai mare lac de acumulare al regiunii („Izvoru Muntelui”), cu un volum la nivel normal de retenţie de 1.130 mil.mc.

Resurse exploatabile ale subsolului

1) Mangan: Dadu, Ciocăneşti-Oarţa, Vatra Dornei, Iacobeni, Şaru Dornei, Broşteni;

2) Sulfuri polimetalice: Cârlibaba, Fundu Moldovei, Valea Corbului, Gemenea, Leşul Ursului;

3) Ape minerale carbogazoase: Neagra Şarului, Şaru Dornei, Vatra Dornei, Poiana Negrii, Dorna Cândreni, Poiana Stampei, Coşna, , Oglinzi, Băltaţeşti;

4) Ape minerale sulfuroase şi feruginoase: Strunga, Nicolina Iaşi-judeţul Iaşi, Brânceni, Murgeşti, Pungeşti, Gura Morii - judeţul Vaslui, Băile Slănic, Moineşti, Târgu Ocna, Poiana Sărată, Sărata-Bacău - judeţul Bacău;

5) Materiale de construcţii:

- Calcare: Pojorâta, Câmpulung Moldovenesc, Botuş-judeţul Suceava, Bicaz Chei - judeţul Neamţ, Bărbăteşti, Costeşti, Ipatele, Păun, Schitu Duca, Deleni, Strunga - judeţul Iaşi, Darabani, Ştefăneşti, Lipceni - judeţul Botoşani, în Vaslui se găsindu-se, cu precădere, pe malurile râurilor;

- Argile: Bistriţa, Timişeşti, Taşca, Girov, Ozana-judeţul Neamţ, Vlădiceni - judeţul Iaşi, Bucecea, Dorohoi, Leorda, Mihăileni, Botoşani - judeţul Botoşani, Doftana, Măgura, Călugăra - judeţul Bacău;

- Gresii: Tarcău - judeţul Neamţ, Coşula, Tudora, Hudeşti - judeţul Botoşani , în Vaslui se găsesc gresii şi nisip pe malurile râurilor, Ghimeş Făget şi la Est de zona Slănic Moldova - judeţul Bacău, Solca Plătinoasa - judeţul Suceava, Doabra-com. Frasin;

- Gipsuri: Miorcani, Darabani - judeţul Botoşani, Perchiu Oneşti - judeţul Bacău;

- Nisipuri cuarţoase: Miorcani si Alba Dudesti;

- Nisipuri pentru construcţii: Hudeşti - judeţul Botoşani, Lespezi - judeţul Iaşi, Cornăţel, Urecheşti Gârleni, Orbeni - judeţul Bacău;

6) Turba: Poiana Stampei - judeţul Suceava, Dersca - judeţul Botoşani;

7) Sare: Cacica - judeţul Suceava, Moineşti, Sărata, Târgu Ocna - judeţul Bacău.

8) Zăcământ de sulf în Masivul Căliman;

9) Zăcăminte de şisturi bituminoase la Tazlău-Neamţ;

10) Gaze naturale la Tazlău-Oituz - judeţul Bacău, Tazlău, Roman - judeţul Neamţ, Todiresti si Frasin.

Unităţi administrative, componente ale regiunii (judeţe, municipii, rase si comune)

Regiunea Nord-Est este alcătuită din şase judeţe (Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui), cu o populaţie de 3.674.367 locuitori (conform recensamant 2002), situându-se din acest punct de vedere, pe primul loc între cele opt regiuni ale ţării (16.94% din populatia totala a Romaniei).

Ca întindere, regiunea acoperă o suprafata de 36.850 kmp (15,46% din suprafaţa totală a ţării), cele mai întinse judeţe fiind Suceava, cu o suprafaţă de 8.553 kmp şi Bacău, cu 6.621kmp.