Reforma pactului de stabilitate si crestere

Cuprins proiect Cum descarc?

Introducere  4
Capitolul I : O evaluare critica a Pactului de Stabilitate si Crestere
1.1 O evaluare a Pactului de Stabilitate revizuit 6
1.2 Situatia in urmatorii ani  8
1.3 Posibile imbunatatiri ale Pactului de Stabilitate 8
1.4 Echilibru intre politica fiscala si monetara  9
1.5 Comisiile nationale de politica fiscala 10
Capitolul II: Reforma si punerea in aplicare a Pactului de Stabilitate si Crestere
2.1Modificari aduse componentei preventive 13
2.2Modificari aduse componentei corective 15
2.3Guvernarea  16
2.4Evaluari ale reformei  16
2.5Reforma PSC: experiente si provocari 17
Capitolul III: Finantele publice in Uniunea Economica si Monetara 2006 - primul an al Pactului de Stabilitate si Crestere revizuit
3.1 Pactul de Stabilitate si Crestere revizuit - dupa un an de la adoptarea sa 23
3.2 Experienta de-a lungul primului an 24
3.3 Provocarile viitoare  27
Capitolul IV: Finantele publice in Uniunea Economica si Monetara 2010 - o evaluare a monitorizarii bugetare 
4.1Implementarea Pactului de stabilitate si crestere in conditiile actualei crize economice  31
4.2Expansiune fiscala 2009-2010, conditionata de spatiul fiscal 33
4.3 Continuarea implementarii. Strategie de iesire fiscala prin EDP Recomandari 34
Capitolul V: Perspectiva dinamica a reformei Pactului de Stabilitate si Crestere
5.1 Privire de ansamblu asupra reformei Pactului de Stabilitate si Crestere 39
5.2 Aspecte pozitive/negative ale Pactului de Stabilitate si Crestere revizuit 42
5.3 Reconsiderarea pietelor financiare ca mecanism de sprijinire al PSC 45
5.4 Sugestii  46
Bibliografie
Anexe


Extras din proiect Cum descarc?

Aceasta intrebare apare ca justificata din doua motive care reies din analiza anterioara: regulile prea rigide ale Pactului de Stabilitate si Crestere si mai concret faptul ca Pactul nu este aplicat. De ce sunt rigide regulile si cum poate fi flexibilizat Pactul de Stabilitate si Crestere? In primul rand, inca de la lansarea Uniunii Economice Monetare, analistii au apreciat ca sanatatea fiscala este o conditie esentiala pentru stabilitatea Uniunii Monetare. Dar s-a pus intrebarea daca regulile Pactului de Stabilitate si Crestere reprezinta cea mai buna cale pentru a sustine si induce disciplina fiscala. Argumentul principal este acela ca regulile Pactului de Stabilitate si Crestere nu asigura suficienta flexibilitate pentru a face fata crizelor ciclice si nu pot fi un inlocuitor pentru coordonarea politicilor economice. De asemenea s-a considerat ca referindu-se doar la limitele deficitelor, Pactul de Stabilitate si Crestere omite structura si cauzele acestora. In al doilea rand rolul Pactul de Stabilitate si Crestere este de a asigura protectie suplimentara Bancii Centrale Europene, in cazul in care apar presiuni politice pentru indatorare excesiva cu efecte inflationiste. Aceasta si pentru a elimina riscul cresterii ratei dobanzii in zona euro ca urmare a indatorarii excesive, fenomen care poate influenta in cele din urma si evolutia ratei de schimb a monedei euro. Argumentele prezentate anterior sugereaza necesitatea stabilirii unor limite pentru nivelul datoriei publice, dar Pactul de Stabilitate si Crestere contine prevederi referitoare exclusiv la deficitele bugetare. Tinand cont de reperele prezentate este mai corect ca Pactul sa fie reformat decat sa nu fie respectat. Nu trebuie sa uitam ca dincolo de efectele economice, tinem cont si de cele politice. Uniunea Europeana este o organizatie bazata peaquis-ul comunitar, care a adoptat o constitutie ce include aceeasi procedura in caz de deficite excesive.
Daca legea este inlocuita de targuieli politice prin care tarile mari gasesc iesiri favorabile, Uniunea in ansamblu ar putea fi subminata. Contrar argumentelor pentru reformarea Pactului de Stabilitate si Crestere, o interpretare optimista ar fi ca acesta ar fi putut evolua de la un sistem rigid (care este nerealist si nedorit) intr-un instrument mai flexibil care se bazeaza mai mult pe presiuni morale si sprijin politic. Putem sa ne intrebam insa ce s-ar fi intamplat de exemplu in cazul in care Germania ar fi respectat regulile, dar o tara mica le-ar fi incalcat. Probabil ca liderii germani ar fi fost primii care ar fi cerut aplicarea regulilor. Aceasta abordare prin care regulile se aplica intr-un fel tarilor mari si altfel tarilor mici ar putea sa submineze constructia europeana in conditiile in care negocierile pentru Constitutia Europeana au fost si asa dificile, iar in continuare urmeaza procesul de ratificare, marcat inca de pe acum de dificultati. In concluzie, putem spune ca Pactul de Stabilitate si Crestere poate fi util ca set sau reper de reguli pentru deficite, dar nu este pus in practica in momentul in care problemele apar. Este ca si cum regulile stabilesc ca este interzis a se trecepe galben, dar unii pot trece fara a fi sanctionati, deoarece au o pozitie privilegiata. Ce se poate face in acest caz: pastram regula, dar ii lasam pe toti sa treaca pe galben, sau flexibilizam regula, modificand sincronizarea semaforului pentru a transforma culoarea galben in verde?
Franta si Germania au decis, in 2003, sa incalce prevederile Pactului
In timp ce Comisia Europeana lucra la diverse propuneri de reforma, iar Banca Centrala Europeana sustinea cu tarie mentinerea Pactului in forma sa initiala, guvernele francez si german au decis in noiembrie 2003 pur si simplu sa ignore regulile jocului. Avand amandoua deficite care depasisera de mult limita impusa, singura cale de iesire din impas era suspendarea Pactului. Si, cu toate reactiile violente ale celorlalte state membre care se plangeau ca au fost defavorizate in eforturile lor de a respecta prevederile, Pactul a fost trecut in conservare. Pana in anul 2004, cand, cu o detasare cel putin temporala, s-au reluat discutiile asupra reformei. De data aceasta insa cu mai multe argumente. Germania a invocat costurile unificarii, care au insumat pana acum nu mai putin de 1,25 trilioane de euro si care continua sa dreneze 4 % din PIB-ul total catre zonele fostei Germanii de Est. In aceste conditii, a sustinut cancelarul Gerhard Schroeder, tara sa este nedreptatita in conditiile in care i se aplica aceleasi restrictii ca si celorlalte state care nu s-au confruntat cu aceeasi situatie istorica. Presedintele Chirac nu s-a lasat mai prejos si a invocat la randul lui cheltuielile guvernului sau cu securitatea in diverse zone ale lumii, sustinand ca asemenea contributii la securitatea internationala nu ar trebui adaugate la deficitul bugetar. Au fost apoi invocate cheltuielile de cercetare si dezvoltare, educatia, investitiile publice s.a. care, s-a pretins, nu trebuie tratate ca simple cheltuieli, ci trebuie privite ca eforturi pe termen lung pentru dezvoltarea economica la nivel european. Mai mult decat atat, ministrii de finante au sustinut ca este oportuna extinderea perioadei de gratie in care statele membre sunt obligate sa-si readuca deficitele sub limita prevazuta, precum si analizarea conditiilor specifice ale fiecarei tari inainte de a se aplica masurile de constrangere.Toate aceste propuneri au fost acceptate, iar Pactul are deci acum o cu totul alta filosofie. 
Capitolul I
O evaluare critica a Pactului de Stabilitate si Crestere
Reforma din 2005 a pactului de stabilitate implica o radicala coborare a regulilor fiscale ale UE. O imbunatatire ciclica a finantelor publice poate anula doar necesitatea de a consolida stimulentele pentru disciplina fiscala la nivelul UE. Este usor de a sublinia modul in care acest lucru ar putea fi facut:
- o posibilitate ar putea fi schimbari monetare si fiscale in cadrul politicilor in UE;
- o alta posibilitate este de a consolida stimulentele fiscale pentru disciplina la nivel national, de exemplu prin stabilirea unor masuri fiscale independente.
In 2003, pactul a fost aruncat intr-o criza atunci cand Consiliul Economic Financiar nu a urmat procedurile prevazute pentru Germania si Franta, ambele incepuse sa aibe deficite de peste trei procente din PIB in anul precedent. Acest lucru a condus la o situatie in care a fost foarte clar ca normele in vigoare nu se pot aplica. Impasul a fost rezolvat printr-o reforma a Pactului de Stabilitate in anul 2005, care a introdus o serie de schimbari.
Astazi, deficitele in sase dintre membrii UE vechi (in plus fata de Germania si Franta, de asemenea, Grecia, Italia, Portugalia si Regatul Unit), precum si in sase dintre cele noi (Cipru, Republica Ceha, Ungaria, Malta, Polonia si Republica Slovaca) au fost clasificate ca excesive de catre Consiliul Economic Finanaciar.
1.1. Evaluarea Pactului de Stabilitate revizuit
Exista o interpretare pozitiva a revizuiri ale Pactului de Stabilitate. In conformitate cu acest punct de vedere, reforma pactului de stabilitate a introdus mai mult loc pentru lucrurile sensibile in acelasi timp cu normele fundamentale, in special plafonul de deficit de 3%, au fost salvate.
Desi unele modificari au condus in directia de relaxare a pactului, acestea pot fi contrabalansate de altii. De asemenea, este sustinut ca o flexibilitate sporita poate creste legitimitatea pactului si, prin urmare, face mai usor sa se execute. Acest punct de vedere optimist ia confort din faptul ca revizuirile pactului de stabilitate nu au declansat inca reactiile adverse de pe pietele financiare. In conformitate cu aceasta linie de rationament, perspectivele pe termen scurt par destul de luminoase. Situatia bugetara este probabil sa se imbunatateasca in ascensiunea ciclica actuala cea mai mare parte a tarilor din zona euro, inclusiv cele cu deficite excesive. Un lucru important de mentionat este faptul ca noul guvern
al Germaniei s-a angajat pe o cale de consolidare bugetara, care are menirea de a face din nou Germania interesata in sustinerea normelor fiscale. Este adevarat ca unele dintre modificarile in pactul de stabilitate (de exemplu, formulele ce pun accent sporit pe criteriul datoriei si pe un "angajament" de buget consolidat, disciplina in vremurile bune, precum si dispozitiile privind "eforturi minime fiscal") poate ajuta intaririi disciplinei fiscale.


Fisiere in arhiva (1):

  • Reforma pactului de stabilitate si crestere.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

1.Comisia Europeana : Public Finances in EMU 2006 - The first year of the revised Stability and Growth Pact, 2006
2.Eckhard Hein, Achim Truger : Fiscal Policy and Macroeconomic. Performance in the Euro area - Lessons for the Future, IMK, nr. 7/2006
3.Christian Deubner : A Dynamic Perspective for the Reform of the Stability and Growth Pact, CEPII, nr. 6/2006
4.R. Morris, H. Ongena, L. Schuknecht : The reform and implementation of the stability and growth pact, ECB Occasional peper, nr. 47, iunie 2006
5.Sabrina Rostaing : Is there Compatibility between the Stability and Growth Pact and Automatic Fiscal Stabilisers?, 2007
6. Lars Calmfors : The Revised Stability and Growth Pact - A Critical Assessment, Institute for International Economic Studies, Stockholm University
7. European Commission, Public Finances in EMU, http://ec.europa.eu/economy_ finance/publications/european_ economy/2010/pdf/ee-2010-4_en. pdf, 2010
8.www.zf.ro/articol_15916/bomba_lui_prodi__regulile_in_zona_euro__puse_sub_semnul_intrebarii.html
9.www.zf.ro/articol_51705/banca de investitii_morgan_stanley_ataca_pactul_de_stabilitate.html
10.http://www.euromoneda.ro/glosar.asp?submit=Caut%C4%83
11.www.ec.europa.eu/economy_finance/about/activities/sgp/sgp-en.htm
12.Lars Calmfors-The Revised Stability and Growth Pact - A Critical Assessment, Institute for International Economic Studies
13.Reports on European integration/ November 24, 2009
14.www.europa.eu
15.Comisia Europeana : Public Finances in EMU 2010


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 6 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!