Reforma Proprietatii

Extras din proiect Cum descarc?

Reforma proprietatii are ca obiectiv central dezetatizarea, ca aplicare a
strategiilor de inspiratie neoliberala privind realizarea statului minimal. Asa
cum se arata in doctrina economica, fundamentul acestei optiuni tine de
observatia ca statul se dovedeste mai degraba un prost administrator al
economiei.
Acest proces al reformei proprietatii a inceput inca din anii 80 in mai
toate tarile lumii, pe fondul adincirii crizei economice mondiale, cand, in
majoritatea tarilor cu economie avansata s-a considerat ca una din solutii este
restructurarea formelor de proprietate, o noua ideologie a capitalismului
venind la putere. Totusi, aplicarea ad literam a revolutiilor de piata ale lui
Reagan si Thatcher nu sunt suficiente, daca se iau in considerare reorganizarile
industriale din Japonia si Germania, care nu au fost nici de piata, nici
ierarhice.
Efectul asteptat al dezetatizarii prin privatizare este formarea agentilor
economici care sa asigure progresul economic; din experienta tuturor tarilor
aflate in tranzitie insa, a rezultat ca, acordandu-se o prea mare importanta
acestui proces, s-a pierdut din vedere aparitia fenomenelor de acumulare
primitiva de capital, in detrimentul crearii proprietatii private prin asumarea
riscului investitional.
Privatizarea e un suport al reformei, al tranzitiei la economia de piata. Ea e menita sa impuna un nou sistem de criterii si valori, care defineste activitatea fiecarui agent economic la crearea unui comportament economic (competenta, initiativa, risc economic si investitional).  Privatizarea obtinuta prin transformarea proprietatii de stat in proprietate privata, limiteaza participarea statului la conducerea economiei. Privatizarea, in viziunea lui J.Klenk, este o sabie cu doua taisuri: pe de o parte este o conditie a economiei de piata, pe de alta parte un progres al privatizarii presupune un progres al economiei de piata ca: formarea preturilor prin mecanismele pietei, institutii financiare, dreptul de proprietate, sisteme de protectie a somerilor.
Studierea experientei participarii statului in dezvoltarea economica a tarilor industrializate este interesanta si necesara pentru acele tari ex-socialiste, care, cu
16-17 ani in urma, au pornit pe calea reformelor. Deoarece intr-o economie de
piata moderna rolul statului in viata economica a tarii este destul de mare, consideram gresita afirmatia adeptilor neoliberalismului, care sustin ca reducind la
minimum numarul unitatilor economice cu proprietate publica, sau excluzind
prezenta statului in activitatea economica, atunci se va putea vorbi despre o
crestere a eficientei economiei tarii.
Dar, cu parere de rau, asemenea afirmatii exclud faptul ca asigurarea unei
asemenea politici va aduce venituri considerabile anumitor grupuri, caci, in cazul
lipsei controlului din partea statului, se poate ajunge la furturi masive ale
proprietatii publice si la dezvoltarea coruptiei. Un moment destul de serios in
favoarea largirii proprietatii publice il constituie problema protectiei tehnologice.
Tehnologiile noi atrag in lucru diferite complexuri de inalta productivitate, care, in cazul unor accidente, pot provoca catastrofe regionale si chiar mondiale. Este
vorba despre folosirea energiei atomice, gazelor cu presiune inalta, substantelor
toxice, temperaturilor inalte s.a. Creste, de asemenea, importanta pastrarii echilibrului ecologic. Toate acestea sporesc necesitatea implicarii directe si indirecte a statului in viata economico-sociala a tarii.
Apare intrebarea : cit de corecta a fost decizia autoritatilor dintr-un judet al
Romaniei, prin care a fost permisa instrainarea unei anumite suprafete de padure?
Ideea instrainarii acelui sector forestier era de a imbunatati procesul de ingrijire a
acestuia, dar rezultatul a fost altul. Oamenii, odata improprietariti, cu o anumita
suprafata de padure, au purces la defrisarea acesteia. Mare le-a fost mirarea si
dezamagirea autoritatilor cind au depistat ca acolo, unde citeva zile in urma a fost
padure, n-au ramas decit niste gropi.
Sau cit de corecta este intentia guvernului englez de a privatiza statiile
atomice de producere a energiei electrice?
Sau cit de corect a fost guvernul rus, privatizind cea mai mare parte a
intreprinderilor din industria militara si a celor din industria extractiva?
Deci, fara indoiala, apare necesitatea corelarii economicului cu celelalte
aspecte ale vietii unei societati. In cazul acesta, o intreprindere privatizata nu poate
pretinde la rolul de subiect ce ar putea realiza interesele generale ale natiunii. Acest
rol, indiscutabil, poate sa-l detina numai statul. 
In incheierea acestui paragraf,
poate fi prezentata afirmatia lui R. Coase, conform careia subiectilor economici
privati le sint necesare drepturile acelui nivel care permite activitatea lor eficienta,iar statului  drepturile cele mai impovarate si social necesare.
Legiferarea dreptului de proprietate privata
Ce este proprietatea? Prin proprietate se intelege relatia dintre oameni cu privire la
bunurile materiale, spirituale si de alta natura existente in societate la un moment dat sau obtinute in urma unei activitati economice. Aceste relatii se exprima prin exercitarea atributelor proprietatii, constand in dreptul de posesiune, de folosire, de dispozitie si de uzufruct.
Mai mult decat sa-si dezvolte proprietatea si s-o foloseasca chibzuit proprietarii suntinteresati sa actioneze astfel incat produsele lor sa fie mai bune si mai multe, atat prin sporirea capacitatii lor productive cat si prin inzestrarea lor cu mijloace moderne de productie si printr-un management competitiv. Dar aceasta nu inseamna ca intotdeauna posesorii utilizeaza resursele in beneficiul lor si al altora sau ca folosesc mereu resursele pentru generatiile viitoare. 
In Romania au fost si sunt situatii cand retrocedarea padurilor a dus la taierea lor de proprietari cu consecinte hidrografice si ecologice negative, iar prin vanzarea lemnului s-au obtinut cele mai mici venituri.
Aceste aspecte grave, in special ale inundatiilor din ultimii ani au cauza lipsa unor reglementari legislative riguroase in domeniu.
Referindu-se la subsistemul national de companii cu capital majoritar privat din Romania, D. Marin demonstreaza ca acestea au o profitabilitate superioara sistemului national de companii. Rata platilor restante este cu 20% mai redusa, pe cand performanta economica este mai mare.


Fisiere in arhiva (1):

  • Reforma Proprietatii.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 5 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!