Istoria economiei este stiinta sociala care studiaza fenomenele, procesele economice, ramurile economice si economia in ansamblu din cele mai vechi timpuri pana in zilele noastre.Studiind trecutul, istoria economiei este componenta a marii familii a stiintelor istorice insa, studiind economia, ea apartine in aceeasi masura si stiintelor economice. Economia mondiala in evolutia sa, din secolul al XVI-lea pana in zilele noastre, este consecinta dezvoltarii economiilor nationale care a favorizat adancirea diviziunii mondiale a muncii, care determina intre economiile nationale si regionale permanentizarea relatiilor comerciale si financiare. In procesul formarii economiei mondiale, primul moment important s-a produs in secolul al XVI-lea, cand se declanseaza procesul de mondializare prin care toate regiunile globului cunoscute la acea data au fost unite prin relatii economice. Urmatorul moment important este reprezentat de prima revolutie industriala, care se produce la sfarsitul secolului al XVIII - lea in Anglia. Un moment important este reprezentat de prima depreciere a argintului in raport cu aurul - de la 10/1 catre 15/1, deoarece productia anuala de argint din America de 311.000 kg. o depaseste cu mult pe cea de aur estimata la 4.000 kg. Aceste evolutii monetare vor mari dificultatile economice, generate de razboaiele dintre marile puteri aflate in cautarea unui nou echilibru european si de disputele religioase dintre catolici si protestanti. Noua diviziune europeana a muncii a generat segmentarea spatiului continentului in trei arii: a) nucleul (centrul economiei mondiale) - Europa de Nord-Vest. b) periferia - Europa Rasariteana. c) semiperiferia - Europa Centrala, astfel ca in secolul al XVI-lea "n-a existat doar un capitalism, ci mai multe capitalisme europene, fiecare cu zona si cu circuitele sale" (mediteraneana, nordica si central rasariteana). Daca in primul stadiu al dezvoltarii "sistemul mondial european", in prima jumatate a secolului al XVI-lea, centrul sau era lumea mediteraneana cu orasele-state italiene, treptat acesta se deplaseaza spre nord, in Anglia si Olanda, Spania si Portugalia, tari care controlau comertul international, si care nu vor reusi sa conserve in propriile structuri economice imensele beneficii si resurse obtinute din comert si exploatarea coloniilor. Lipsa unei industrii manufacturiere proprii dezvoltate le va obliga sa apeleze la importuri, contribuind astfel la consolidarea altor zone europene cum sunt Tarile de Jos sau Anglia. Desi fac eforturi pentru organizarea comertului, infiintand la Lisabona Casa da India, si la Madrid Consiliul Indiilor, al carui organ executiv, Casa de Contractacion, a devenit un adevarat minister al comertului, Portugalia si Spania nu vor reusi datorita structurilor economice si administrative birocratice de tip feudal sa realizeze o economie capitalista moderna. Spania, posesoare a importantelor zacaminte auro-argintifere din America, este beneficiara unor imense cantitati de metale pretioase, estimate pentru intervalul dintre anii 1503-1660 la 181,3 t. aur si 16 887 t. argint. Paradoxal, insa nu Spania este cea care profita de intensificarea activitatii comerciale, stimulate de marirea masei monetare ca urmare a revolutiei preturilor. Marele beneficiar sunt Tarile de jos posesiunea spaniola de la Marea Nordului, care, prin portul Avers, valorifica cea mai mare parte a comertului provenit din colonii. Politica regilor spanioli de a face din catolicism singura religie admisa a dus la expulzarea peste granita a maurilor si evreilor, care aveau un rol esential in mestesuguri,comert si finante. Putinii mauri si evrei trecuti la crestinism si negustorii italieni veniti dintr-o tara devastata de razboaie nu au fost suficienti pentru a pastra in Spania bogatiile Lumii Noi. Continuand politica predecesorilor sai, Carol al V-lea, spirit profund religios, in dubla sa calitate de rege spaniol si imparat romano-german, a decis ca veniturile obtinute din imperiu sa fie irosite in razboaie costisitoare de aparare a catolicismului. Daca mai adaugam fastul de la Curte este logic ca in secolul al XVI-lea Spania sa traverseze o profunda criza financiara. Impunerea de catre monarhii spanioli a unor noi taxe va genera mari nemultumiri. Tara care se va lansa puternic in directia capitalismului va fi Anglia care, decimata de razboaie in secolul precedent, se va reface in secolul XVI sub dinastia Tudorilor, cand apare o noua nobilime interesata de dezvoltarea manufacturilor si a comertului. Nobilimea va sprijini reforma religioasa initiata de Henry al VIII-lea fiind interesata de cumpararea pamanturilor detinute de Biserica Catolica, declansand totodata revolutia agrara in urma careia taranimea este deposedata de loturile de pamant, ce devin in mare parte pasuni necesare cresterii oilor a caror lana este utilizata in manufacturi. Se realiza astfel o relatie economica de tip nou intre agricultura si industria manufacturiera, in urma careia asistam la deplasarea unei mari mase demografice, in cautare de locuri de munca, de la sat la oras. Beneficiara a dezvoltarii manufacturilor, regalitatea, prin legislatia de combatere a vagabondajului, a sprijinit nobilimea, asigurandu-i in manufacturi mana de lucru ieftina. Potrivit noii legislatii, cei care vagabondau prin orase erau obligati sa lucreze cu retributii mici in manufacturi. Avand protectia regalitatii, noua nobilime se va lansa si in domeniul comertului, creand numeroase companii privilegiate care, prin flotele lor, vor strabate marile rute comerciale din Atlantic, Marea Baltica sau in directia Asiei, sfidand monopolul comercial iberic. Aceasta disputa comerciala anglo-iberica va constitui o cauza majora a marii confruntari navale din 1588 cand Filip al II-lea va incerca prin "Invincibila Armada" sa invadeze Anglia. Esecul acestei expeditii marca in fapt decaderea Spaniei din pozitia de lider al comertului mondial. Secolul al XVII-lea a fost numit de literatura de specialisti Secolul de Fier in sensul depreciativ al cuvantului, in antiteza cu cel precedent careia aurul din Lumea noua ii conferise denumirea de Secol de Aur. Un veac extrem de agitat marcat de crize internationale si razboaie lungi si costisitoare, de foamete, mizerie si epidemii, deci declin demografic, dar care a fost vital pentru ascensiunea economiei capitaliste pe malurile Atlanticului mai intai in Olanda apoi in Anglia.
Dimitrii Travin ,,Modernizarea europeana" Ludwig Fritz Haber, The chemical industry during the nineteenth century (1958) Allan Mitchell, Great Train Race: Railways and the Franco-German Rivality, 1815- 1914 (2000) http://hiphi.ubbcluj.ro/ F. Braudel, Gramatica civilizatiilor G. Hosking, Rusia, popor si imperiu P. Jenkins, O istorie a Statelor Unite, D. Townson, Franta in Revolutie, http://www.scribd.com/
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Proiecte.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
