Riscuri excluse din activitatea de asigurare

1.Apariția conceptului de risc

Având în vedere ceea ce a spus Robin S.Sharma, scriitor Canadian și lector de leadership “Când încetăm să ne asumăm riscuri,nu mai trăim viața“

Noțiunea de “risc” a avut o istorie destul de lungă până să ajungă să capete propriul său înțeles, aceasta își are originea în spațiul bizantin .

Conform Prof.Dr.Ioan Tofan , care declară că sintagme similare cu cele ale noțiunii de risc datează de pe timpul lui Homer acesta folosind termenul de “rizikon“(atunci cand se referă la călătoriile lui Ulise), mai apoi apare în cartea "Carta Picena" "risicu" care semnifica pe înțelesul din zilele noastre riscul asumat de personaje , totodată găsim această noțiune și in vocabularul maritim.

Ce trebuie însă remarcat este faptul că societatea a resimțit încă din timpuri îndepărtate necesitatea de a cuantifica riscul.

În secolul al XVII-lea, termenul apare în Franța legat tot de vocabularul maritim. Termenul rămâne utilizat cu precădere în domeniul asigurărilor maritime dar nu numai (în 1670 îl găsim utilizat și în domeniul asigurărilor de viață și de incendiu).

În anul 1711 în opera lui Abraham DeMovire “De Mensura Sortis “ , apare pentru prima dată o definiție a riscului cu înțeles de “posibilitate de pierdere“ : “riscul de a pierde o sumă oarecare este opusul așteptării și adevărata măsură a riscului este produsul dintre suma riscată și probabilitatea de a o pierde".

Să intrăm în domeniul economic, unde noțiunea de "risc" se confundă cu cea de "incertitudine" deoarece ambele se asociază cu incapacitatea umană de a prevedea evoluția viitoare a evenimentelor".

F. Knight susține că există o diferentă și aceasta este interpretată ca având legătură cu faptul că agenții pot sau nu să presupună că acționează ca și cum au în vedere probabilități bine definite și rezultate posibile. Dacă da, situația este de risc, dacă nu, situația este de incertitudine.

2.Definiții ale riscului

Din punct de vedere teoretic există două tipuri de riscuri :

a.Riscul pur : acesta nu ia în considerare posibilitatea de câștig ,menținând ideea unei posibile pierderi

Exemple:pagube ale incendiilor,inundațiilor sau ale cutremurelor sau posibile decese premature în urma accidentelor sau a bolilor

b.Riscul speculativ : acesta înglobează atât posibilitatea unui câștig cât și pericolul unei pierderi

Exemple: achizițiile unor produse la mâna a doua și încercarea de a le revinde cu scopul unei afaceri.

Diferența dintre riscul pur și riscul speculativ este o bază a teoriei asigurărilor.Riscul este modul de repartizare al rezultatelor posibile față de media acestora în caștig relativ cât si pierdere relativă. Estimarea rezultatelor este relativa , cele favorabile depașesc media anticipată iar cele nefavorabile sunt inferioare medie anticipate . Orice decizie economică are riscuri , decidentul trebuie să își asume riscul și să îl gestioneze în folosul lui.

În obiceiul general al limbii

Riscul este cam același lucru cu pericolul , iar specialiști în asigurări prin expresia risc înțeleg pericolul, primejdia

Iar cea de a doua semnificație se referă la faptul că atunci când vorbim despre asigurarea "X", vorbim despre riscul "X".Denumim astfel risc o anumită poliță de asigurare sau persoanele care sunt asigurate prin polița respectivă.

Dicționarul complet al economiei de piață definește riscul

Definește riscul ca un “eveniment viitor și probabil, a cărui producere ar putea provoca anumite pierderi. El poate fi previzibil atunci când factorii care ar aduce pierderi pot fi prevăzuți cu anticipație și imprevizibil atunci când este determinat de situații fortuite”

Dicționarul explicativ al limbii române

Definește riscul ca “posibilitate de a ajunge într-o primejdie, de a avea de înfruntat un necaz sau de suportat o pagubă, pericol posibil “

Aici înțeles că riscul este un pericol pe care omul încearcă să îl anticipeze sau măcar să modereze efectele nedorite.