Riscuri în economia concurențială

Management de risc

Abordare generala

Nesiguranta asupra unei situatii poate adesea sa indice un risc, care este posibilitatea de nerealizare, sau oricare alt eveniment nedorit ce poate aparea. Majoritatea oamenilor isi doresc un risc cat mai mic al actiunilor lor, cu o cat mai mare probabilitate de success, profit, sau orice fel de alt beneficiu.

In general, riscul reprezinta posibilitatea aparitiei unui eveniment nedorit, cu consecinte periculoase pentru sanatatea si viata oamenilor, sau pentru mediul inconjurator

Riscul esta o masura a probabilitatii si poate conduce la nerealizarea scopului propus.

De exemplu, daca vanzarile unei firme pentru luna urmatoare sunt estimate a fi peste o anumita valoare (un eveniment dorit), comenzile vor reduce stocul, si va putea apare o intarziere a livrarilor (un eveniment nedorit). Daca aceste intarzieri vor insemna pierderea comenzilor, aceasta situatie reprezinta un risc.

De obicei, cand analizam o situatie de risc, trebuiesc avute in vedere doua puncte de vedere: unde este riscul si cat de important este.

Aproape orice schimbare, induce un anumit risc. 0 simpla analiza poate indica potentialele areale de risc: costurile suplimentare, micsorarea stocurilor, vanzarile estimate, rezultatele analizei de mediu, fluctuatia personalului, necesitatile neprevazute, schimbarea costurilor muncii, posibilele fuziuni, schimbarile legislative.

Majoritatea oamenilor sunt de accord ca riscul implica notiunea de incertitudine. Poate fi produs acest calculator in costurile calculate? Poate fi acest produs lansat la data stabilita? 0 probabilitate poate fi exprimata pentru asemenea intrebari; de exemplu, probabilitatea de a nu fi lansat produsul la data stabilita este 0,15. Pe de alta parte un eveniment cu probabilitatea de aparitie de numai 0,05, poate prezenta un risc mult mai mare de a influenta un fenomen, decat un eveniment a carui probabilitate de aparitie este 0,20, adica de patru ori mai mare.

Riscul nu este intotdeauna user de stabilit, atat timp cat probabilitatea de aparitie si consecintele acestei aparitii nu pot fi direct masurabile, ci trebuiesc estimate prin metode statistice, sau folosind alte proceduri.

Riscul are doua componente principale, pentru un eveniment dat:

• Probabilitatea de aparitie a evenimentului

• Impactui acestei aparitii (marimea riscului)

Astfel, riscul poate fi prezentat in functie de componentele lui:

Conceptual, pentru orice eveniment, riscul poate fi definit in functie de probabilitate si impact:

Conceptual, pentru orice eveniment, riscul poate fi definit in functie de probabilitate si impact:

Risc = f(probabilitate, impact)

Astfel, daca probabilitatea de aparitie sau impactui ei cresc, riscul creste, de aceea in managementui de risc, amandoua trebuiesc atent luate in consideratie.

Riscul apare datorita necunoasterii actiunilor sau evenimentelor viitoare.

In general, evenimentele favorabile sau consecintele lor sunt numite oportunitati, iar cele nefavorabile sunt numite riscuri.

Riscul apare datorita necunoasterii actiunilor sau evenimentelor viitoare.

Un alt element al riscului este cauza producerii lui. Ceva, sau lipsa acelui ceva, poate induce o situatie de risc. Vom spune ca sursa pericolului e intamplatoare. Anumite intimplari le putem prevedea si putem lua masuri de siguranta pentru a nu se realiza, sau macar pentru a se produce cu un impact minim. De exemplu, o groapa intr-o sosea reprezinta un pericol mult mai mare pentru un sofer care trece pe acolo pentru prima data si este surprins, decat pentru unul ce trece frecvent pe acolo. De asemenea, atunci cand se circula cu atentie si viteza redusa, riscul aparitiei unui eveniment nedorit este minim.

Ajungem, astfel, la o alta reprezentare a riscului in functie de intamplarea de aparitie si masurile de siguranta luate:

Risc = f(intamplare, masuri)

Riscul, astfel asumat, creste cu rata de aparitie a factorului intamplator , dar descreste cand masurile de siguranta luate cresc. In timpul managementului calitatii, va trebui sa se tina seama de aceasta ecuatie, cautandu-se identificarea surselor de risc aleatoare, si luarea tuturor masurilor de siguranta in cazul aparitiei acestora, pentru a se reduce riscul la un nivel acceptabil.

Putem lua o decizie cu certitudine, risc sau incertitudine.

Decizia luata cu certitudine implica 100% exactitate in cunoasterea rezultatului final. Acestei start nu i se atribuie probabilitati. Oricare ar fi evolutia mediului in care se desfasoara, o decizie luata cu certitudine intotdeauna va avea rezultatul dorit.

In realitate marile profituri sunt de obicei obtinute cu mari riscuri si cu posibilitatea aparitiei pierderilor. Putem exprima probabilitati in functie de strategiile si dezvoltarile alese. In general aceste probabilitati urmeaza anumite distributii, stabilite teoretic sau definite experimental.

Diferenta intre risc si incertitudine este aceea ca incertitudinii nu i se pot asocia probabilitati. Deciziile se iau pe anumite criterii bine stabilite, de maxim profit sau de minime pierderi, in functie de natura proiectului si de abilitatile manageriale ale sefului de proiect.

In cazul in care numarul deciziilor ce trebuiesc luate este mare, iar acestea sunt in interconexiune, se folosesc analizele numite arbori decizionali.

De exemplu, un produs poate fi realizat folosind masina A (cu probabilitatea de 40°/o), sau folosind masina B (cu probabilitatea de 60%). Pentru oricare din aceste masini produsul poate fi realizat in doua moduri, cu probabilitati diferite. Astfel pentru fiecare ramura, probabilitatea de a se realiza produsul in acel mod, se obtine din inmultirea probabilitatilor de realizare a segmentelor componente.