Secretul Bancar în România și Țările Uniunii Europene

Domeniu: Economie

Conține 6 fișiere: doc

Pagini : 77 în total

Cuvinte : 24583

Mărime: 1.62MB (arhivat)

Publicat de: Iacov Avram

Puncte necesare: 8

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

Capitolul 1 - Consideratii generale asupra secretului bancar 1
1.1 Cauzele si evolutia secretului bancar 2
1.2 Scurt istoric asupra traditiei si evolutiei sistemului bancar în România 6
Capitolul 2 – Implicatiile secretului bancar 15
2.1 Secretul bancar si implicatiile sale asupra sistemului bancar 16
2.2 Implicatii legislative privind secretul bancar 18
2.3 Produse bancare secretizate 31
2.4 Factorul uman - veriga slaba din secretul bancar 37
Capitolul 3 – Limitari în ceea ce priveste secretul bancar 41
3.1 Trasaturi generale ale restrângeri secretului bancar 42
3.2 Cartelul “secretului bancar” din cadrul Uniunii Europene 46
3.3 Implicatiile si limitarile impuse de acordul UE – Elvetia 49
3.4 Uniunea Europeana si celelalte paradisuri si refugii fiscale 52
3.5 Cazuri de evaziune fiscala produse prin intermediul paradisurilor fiscale si a secretului bancar 57
3.6 România si problematica limitari secretului bancar 59
3.7 Încercari de “spargere” a secretului bancar în România 61
Capitolul 4 – Viziuni asupra secretului bancar 67
Bibliografie 74

Extras din proiect

1.1 Cauzele si evolutia secretului bancar

1.2 Scurt istoric asupra traditiei si evolutiei sistemului bancar în România

1.1 Cauzele si evolutia secretului bancar

Secretul bancar este recunoscut azi în peste 90 de sisteme de drept.Unele state au semnat însa tratate de asistenta mutuala care regularizeaza cooperarea în materie de cazuri de spalare a banilor. În alte jurisdictii nu exista cooperare cu anchetatorii straini, si asta, sub auspiciile secretului bancar. În delicata problema a secretului bancar sunt implicate interesele private în raport cu interesele comerciale ale destinatarului de informatii, interesele organului de aplicare a legii din statul membru sau din alta tara si dreptul la informare al publicului. Echilibrul între aceste elemente depinde de domeniul la care se refera informatia dorita, de cine o detine, cine o doreste si cui îi foloseste informatia.

Exista un consens larg în legatura cu necesitatea de a proteja intimitatea persoanei.În Statele Unite, aceste drepturi au un statut constitutional aparat de Curtea Suprema. În Europa statele din Uniunea Europeana au adoptat standarde referitoare la viata privata, care pun pe primul loc apararea intimitatii individului.

Preocuparile referitoare la problema secretului bancar sunt reale si de actualitate. Oamenii care dispun de mari averi private devin tinte pentru fel si fel de infractori. În unele locuri ale lumii rapirile au devenit un fel de industrie (unele state din fosta Uniune Sovietica, Mexic, America Latina). Probleme serioase apar atunci când guvernele ajung sa încalce drepturile omului. Pe tot parcursul secolului XX, guvernele lumii si-au spionat cetatenii pentru a obtine controlul politic. Libertatea politica poate depinde de abilitatea de a ascunde informatii de ordin pur personal, de controlul unui guvern oarecare.

Problemele ce tin de viata privata s-au complicat si mai mult, odata cu avântul comertului electronic si al retelei globalizarii crimiei organizate sub aspecte care pot aduce dupa sine, detinatorilor sau celor care manevreaza informatii bancare, acuzatia de spalare de bani. Conform acestei conceptii, daca într-o anumita tara în care evaziunea fiscala este considerata infractiune apar fonduri nascute ca rezultat al sustragerii de la plata taxelor în momentul în care se încearca ascunderea sau miscarea acelor fonduri avem de-a face cu o spalare de bani.

Plasarea tuturor fondurilor ilegale în categoria "infractiuni", în sensul de spalare a banilor, va face ca bancherii si institutiile financiare sa fie reticente în a sprijini statele pagubite.

Argumentul cel mai frecvent folosit în sublinierea acestui adevar este acela ca asistenta de specialitate furnizata în scopul diminuarii nivelului de taxe care trebuie platite, reprezinta o functie legitima a centrelor financiare. Daca aceasta consultanta în domeniul taxelor este, în principiu, legala, aranjamentele dupa care se deruleaza nu trebuie sa fie secrete. Cererea legitima a unui guvern de a avea acces la datele referitoare la unele fonduri considerate a avea origini suspecte, trebuie sa se bucure de întelegere deplina

Exista un numar de motive pentru care se doreste pastrarea si perpetuarea secretului bancar si anume:

- “necesitatea de a ascunde anumite sume de bani de membrii familieie;

- necesitatea de a ascunde anumite sume de bani fata de angajator (multi angajatori le interzic angajatilor proprii sa se angajeze în operatiuni pe pietele de capital pentru a prevenii eventualele conflicte de interese);

- pentru a ascunde banii negrii;

- pentru a spala banii;

- pentru a evita posibila confiscare a banilor, de exemplu în cazul unui faliment;

- pentru evaziune fiscala (secretul bancar interzice oferirea de informatii referitoare la existenta si operatiunile care se desfasoara printr-un cont autoritatilor fiscale);

- rezistenta fata de taxe (în viziune liberala, dorinta de a nu platii taxe autoritatilor fiscale competente);

- pentru orice motiv din care cineva ar dori ca sumele de bani pe care le-a câstigat sa ramâna confidentiale;