1. Semnificatia convergentei economice 2 2. Convergenta reala si nominala 4 3. Instrumente ale convergentei in Uniunea Europeana 10 4. Analiza criteriilor de convergenta pentru Romania 12 4.1. Evolutii ale tarilor celui de-al saselea val de aderare 12 4.2. Situatia Romaniei in raport cu criteriile de convergenta nominala 14 4.3. Situatia Romaniei in raport cu criteriile de convergenta reala 18 4.4. Programul pentru adoptarea euro 20 CONCLUZII 22 ANEXE 24 Bibliografie 26
1. Semnificatia convergentei economice In Dictionarul Explicativ al Limbii Romane se arata ca “faptul de a converge” inseamna “indreptare spre acelasi punct, fig. catre acelasi scop”. Iar in Strategia postaderare a guvernului, la “Capitolul prioritati de actiune pentru atingerea obiectivelor specifice” se arata ca “obiectivul strategic al Romaniei il reprezinta convergenta cu statele membre ale Uniunii Europene, in termeni de bunastare individuala a cetatenilor sai si a societatii in general. In termeni macro-economici, convergenta cu UE inseamna asigurarea unui ritm de crestere economica mai ridicat decit media comunitara, pentru un interval de timp suficient de lung (de ordinul zecilor de ani)”. Convergenta inseamna evolutie catre atingerea unei anumite tinte. Drumul parcurs de fiecare tara pana la atingerea acestei tinte poate fi diferit, dar prin adoptarea acquis-ului comunitar, diferentele de perceptie si implementare a politicilor tarilor participante se reduc, iar parcursul comun, cu dificultatile inerente, grabeste atenuarea diferentelor dintre state•. Convergenta nu poate fi luata ca o impunere. Ceea ce se dovedeste a asigura o dimensiune explicativa este analiza vitezei convergentei in tarile CEE deoarece ele au avansat prin prisma integrarii in UE. Aceasta poate fi facuta prin compararea abordarii comertului cu abordarea dezvoltarii, intr-un context al structurii competitive si al presiunilor exogene si endogene. Se considera ca procesul de catching-up este fundamental determinat de cresterea competitivitatii si a mediului de afaceri, ca determinante pentru dezvoltare si pentru alinierea comertului la convergenta. Un evident contrast este marcat intre convergenta potentiala a tarilor CEE si convergenta masurata mecanic prin PIB/locuitor. Unele industrii si domenii de activitate au convers rapid spre standardele de dezvoltare europene, dar altele nu. La nivel macroeconomic, cu cat presiunea competitivitatii endogene deriva din mediul de afaceri, cu atat este mai mare viteza de convergenta a tarilor CEE prin intermediul PIB-ului/locuitor. Calitatea institutiilor, reformele la nivel microeconomic, mediul de faceri national, comertul extern si upgradarea tehnologiilor, toate sunt parte integranta. Imbunatatirea acestora este indispensabila daca tarile post-comuniste vor sa abordeze procesul de catching-up. Argumentul pentru aceasta apropiere se afla in nevoia de a da greutate faptului ca bunastarea unei tari sau standardul de viata este creat la nivel microeconomic, si interactiunile intre crestere si performantele comertului (competitivitate) dezvaluie in economiile in tranzitie elemente complexe care ofera in realitate explicatii pentu vitezele de convergenta diferite. Reformele macroeconomice, politice, legale si sociale nu pot reusi decat daca aceste capacitati se imbunatatesc. Actul realizeaza cateva comentarii in ceea ce priveste cei 10 piloni ai tarilor CEE pentru liberalizarea comertului, cresterea economica, dezvoltarea relatiilor umane, in contextul integrarii la UE. Un nou indicator compus pentru convergenta, este folosit pentru a limita incertitudinea convergentei clasice si proiectarea cresterii pentru tarile CEE. Acest indicator al Cresterii Convergentei Competitive ia in calcul aspectele neglijate ale procesului de convergenta deja mentionat si schimba imaginea de ansamblu asupra performantelor convergentei in tarile CEE. Conceptul de convergenta se traduce prin diminuarea diferentelor dinte indicatorii economici ai diverselor tari membre ale unei zone geografice. Procesul de convergenta economica reala se inregistreaza daca tarile mai sarace ajung la o rata de crestere economica superioara tarilor mai bogate, ceea ce reduce diferentialul de venit dintre ele.Daca acest decalaj de crestere economica se mareste, se inregistreaza un proces de divergenta economica, care se masoara cu ajutorul nivelului PIB pe locuitor, exprimat in paritatea puterii de cumparare. Procesul de convergenta reala presupune : convergenta veniturilor, convergenta productivitatii, convergenta preturilor relative, convergenta structurii socio-ocupationale, convergenta standardelor educationale•. Combaterea decalajelor teritoriale si atingerea unei structuri spatiale mai echilibrate de dezvoltare economica necesita o coordonare a politicilor de dezvoltare pentru ca acestea sa fie coerente si consistente. Dezbaterile moderne in legatura cu convergenta si divergenta economica europeana sunt strans legate de configuratia politicilor regionale care ar trebui sa consolideze coeziunea.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
