CAP. I INSTRUMENTE SI MODALITATI MODERNE DE EFECTUARE A OPERATIUNILOR 1.1 INTRODUCERE Aparitia bancilor moderne este strans legata de dezvoltarea comertului cu cetatile indepartate si acumularea capitalului monetar in special pe aceasta baza , expresie a dezvoltarii productiei manufacturiere si a expansiunii generale a economiei . Legate de nevoile comertului si desfasurand principalele operatiuni prin intermediul efectelor comerciale , in mod firesc bancile au primit atributul de comerciale . In epoca contemporana , locul si rolul bancilor in economie este strans legat de calitatea lor de intermediar principal in relatia economii- investitii , relatie hotaratoare in cresterea economica . Conceptele moderne privind dezvoltarea economica considera ca un rezultat necesar al evolutiei societatii obtinerea de economii ale agentilor economici sau persoanelor , reprezentand venituri neconsumate in perioada curenta si destinata utilizarii viitoare . in cadrul acelorasi concepte , investitiile reprezentand achizitia de instalatii si echipament , structuri , masini si inventar , destinate dezvoltarii productiei , reprezinta o alta realitate a economiei si expansiunii ei ce afecteaza pe agentii economici . Agentii economici isi gasesc resursele necesare realizarii investiiiilor pe doua cai : fie prin utilizarea propriilor economii , fie prin recurgerea la creditele ce le sunt acordate prin banci , in procesul de reciclare si valorificare a capitalurilor monetare in economie . In acest fel se creaza conditiile unei ample redistribuiri a capitalurilor , tot mai mari odata cu evolutia istorica , vehiculate de o larga retea de intermediari care au fost exclusiv , la inceput , si preponderent apoi , in structura sistemului bancar in formare , bancile comerciale sau de depozit . Creatia monetara , ca factor specific al functionalitatii bancilor , a stat la randul sau la baza definirii locului si rolului bancilor in economie . Bancile s-au afirmat esential ca institutii monetare , a caror caracteristica principala este posibilitatea de a pune in circulatia creante asupra lor insesi , care sporesc masa mijloacelor de plata , volumul circulatiei monetare . Caracteristica semnificativa a acestor intermediari este transformarea activelor monetare in moneda . Forma principala a creatiei monetare este emisiunea de bancnote . La inceput aceasta functie era deschisa tuturor bancilor pentru ca ulterior sa fie una specifica bancii de emisiune . Totusi , bancile comerciale tipice isi aduc aportul lor la creatia monetara prin transformarea activelor nemonetare (conturi , obligatii) fara putere liberatorie in instrumente de plata . Inscrierea in conturile de la banca a creditelor acordate (fundamentale sau garantate pe activele pe care le monetizeaza) constituie momentul creatiei unei monede aditionale specifice , moneda scripturala . Un timp , in Anglia , Franta , SUA si alte tari , o mare parte a bancilor de depozit efectuau si operatiuni de emisiune . Multiplicarea acestor centre de emisiune a condus la crearea conditiilor de incalcare a normelor de emisiune si incarcarea canalelor circulatiei cu bancnote emise cu sau fara justificare economica . La momentul reglementarii acestei chestiuni , in 1913 , in SUA , numarul bancilor imputernicite sa emita bancnote depasea 7500 . Asa incat , la momente istorice diferite si in functie de conditiile proprii , toate tarile dezvoltate au fost nevoite sa delimiteze foarte clar functiile bancii de emisiune , acestea concentrandu-se de regula la o singura banca , banca centrala . in SUA , spre exemplu ,desi exista 12 banci federale de emisiune , acestea actioneaza ca un tot unitar sub egida unei autoritati monetare unice . O alta tendinta care s-a manifestat in sanul bancilor o intreaga epoca, este specializarea bancilor , care desi in descrestere , nu inceteaza sa caracterizeze lumea bancilor . Separarea si independenta bancilor specializate este in momentul delimitarii sferei de competenta si de activitate a bancilor de depozit . Un moment important in evolutia bancilor l-a reprezentat criza economica din anii 1929 - 1933 , care s-a manifestat in toate tarile dezvoltate , dar a avut efecte devastatoare in SUA prin crahul bancar de proportii (36 % din banci fiind declarate in stare de faliment) . Acest eveniment a impus o reglementare severa in regimul bancilor , care sa actioneze in directia protejarii deponentilor . In mod necesar , statutul bancii de depozit a trebuit sa fie bine conturat , impunandu-se un regim limitativ de control asupra institutiilor de credit ce primesc depuneri si asupra modului de folosire a acestor resurse in procesul creditarii . In acest cadru s-a delimitat , mai exact , acceptiunea de banca de depozit , spre deosebire de celelalte banci . S-a ajuns astfel la o delimitare clara in banci de depozit si banci specializate , generalizata in toate structurile nationale ale sistemelor bancare in ciuda diferentelor de la tara la tara , diferente care sunt rezultatul fie al evolutiilor anterioare , fie al elementelor traditionale ce se perpetueaza , fie al suflului innoirilor la care sunt supuse . O caracteristica a bancilor comerciale sau de depozit (acceptate de regula fara o asemenea calificare expresa) este aceea ca efectueaza toate tipurile de operatiuni bancare. Activitatea lor este diversa si se poate modifica liber in functie de cerinte , posibilitati si propria orientare .
Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.
