Sporturi Nautice - Windsurfing

Proiect
9/10 (2 voturi)
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 17 în total
Cuvinte : 5573
Mărime: 425.32KB (arhivat)
Publicat de: Petria Carp
Puncte necesare: 8
Universitatea Dunarea de Jos.Galati

Extras din proiect

Ce este windsurfingul

Windsurfingul este o combinatie intre surfing si canoe. Desi primele incercari s-au facut in 1965 de catre Newman Drby, in 1966 de catre Reiner schwarz , intemeietorii windsurfului sunt americanii Hoile Schweizer si Jim Drake, care practicand surful le-a venit ideea de a folosi forta vantului pentru propulsia plansei de surf. Astfel s-a nascut plansa cu vela si un nou sport numit windsurfingul. Acest sport a aparut initial ca o optiune de calatorie mai rapida pe mare, lac sau rau. Este brevetat in America in 1969, iar in Europa windsurfingul apare in 1971 prin doi suedezi urmati de vestgemanul Colle Schmidt.

In Romania cativa entuziasti introduc plansa cu vele ca mijloc de agrement pe litoralul Marii Negre in 1978, iar prima intrecere oficiala are loc in 1981 pe lacul Siutghiol, in septembrie, participand 20 de concurenti, reprezentand diferite asociatii sportive din tara.

Windsurfingul a devenit sport olimpic în 1984, pentru bărbaţi şi 1992 pentru femei.

Windsurfingul este un sport care cuprinde elemente din yachting, surfing, schi nautic, gimnastica, adeptii gasind in acest sport un excelent mijloc de recreere si petrecere activa a timpului liber.

Windsurfingul este insa in zilele noastre o proba de acrobatie si sarituri spectaculoase in aer. Acest sport combina placerea navigarii cu tentatia surf-ului. Se poate practica atat pe mare, cat si pe lacuri si rauri. Pentru a practica acest sport ai insa nevoie de prezenta vantului, care sa te ajute in deplasare.

Windsurful este un sport extrem potrivit pentru vacanta de vara. Se invata foarte repede si este destinat tuturor categoriilor de varsta. Pentru a pactica acest sport trebuie sa stii insa sa inoti.

Generalitati despre vant

Pentru a putea naviga in deplina securitate, luand masurile ce se impun, forta vantului a fost gradata, in functie de aspectul marii si al vegetatiei pe o scara ce poata numele de scara Beaufort.

Intensitatea vîntului, grade Denumirea vîntului Viteza vîntului, m/s Viteza vîntului, km/h Efectele produse de vînt

asupra obiectelor de la suprafaţa terestră la suprafaţa bazinelor acvatice

0 Calm 0-0,2

(0) 0-1

(0) Fumul se ridică vertical sau aproape vertical, frunzele arborilor şi pînza steagului sînt nemişcate Suprafaţa netedă a apei – ca oglinda

1 Vînt perceptibil 0,3-1,5

(1) 1-5

(3) Se mişcă unele frunze. Fumul se ridică înclinat spre direcţia vîntului Încreţire uşoară a apei

2 Vînt uşor 1,6-3,3

(3) 6-11

(8) Simţim adierea vîntului pe faţă. Frunzele foşnesc din cînd în cînd. Pînza steagului se mişcă uşor Apar valuri cu creste nu prea mari

3 Vînt slab 3,4-5,4

(5) 12-19

(15) Frunzele şi ramurele mici sînt în mişcare continuă. Iarba şi grînele se mişcă cu amplitudine mică. Pînza steagului este în mişcare continuă Crestele nu prea mari a valurilor încep a se răsturna, iar spuma nu este de culoare albă dar este lucioasă ca sticla

4 Vînt moderat 5,5-7,9

(7) 20-28

(24) Vîntul pune în mişcare ramurile mici ale arborilor, ridică praful de pe pămînt. La suprafaţa grînelor şi a ierbei înalte apar valuri. Pînza steagului se menţine întinsă Sînt observate bine valuri mici, crestele unora din ele se răstoarnă, formînd pe alocuri spumă albă

5 Vînt semnificativ 8,0-10,7

(9) 29-38

(33) Se leagănă ramurile şi tulpinile subţiri ale arborilor. Pînza steagului mare se menţine întinsă Valurile sînt mai pronunţate, pretutindeni formează spumă

6 Vînt puternic 10,8-13,8

(12) 39-49

(44) Se leagănă ramurile groase a arborilor, freamătă pădurea. Iarba înaltă şi grînele se apleacă spre pămînt. Vuiesc conducătorii telegrafici Apar crestele valurilor mari, vîrfurile lor spumante ocupă suprafeţe mari, vîntul începe să rupă spuma de pe crestele valurilor

7 Vînt foarte puternic 13,9-17,1

(15) 50-61

(55) Se leagănă tulpinile arborilor, se îndoaie ramurile groase. Este nevoie de efort pentru a înăinta contra vîntului. Se aude şueratul vîntului în preagma construcţiilor şi a obiectelor staţionare (adăpostul psihrometric) Crestele conturează valurile mari formate de vînt, spuma ruptă de vînt de pe crestele valurilor se întinde în dungi pe coastele valurilor

8 Vînt extrem de puternic 17,2-20,7

(19) 62-74

(68) Se leagănă arborii mari, se rup ramurile subţiri şi crenguţele uscate. Devine foarte greu a înainta contra vîntului. Lovirea valurilor de ţărm se aude la distanţe enorme Dungile lungi de spumă, rupte de vînt, acoperă coastele valurilor, pe alocuri se contopesc cu baza lor.

Preview document

Sporturi Nautice - Windsurfing - Pagina 1
Sporturi Nautice - Windsurfing - Pagina 2
Sporturi Nautice - Windsurfing - Pagina 3
Sporturi Nautice - Windsurfing - Pagina 4
Sporturi Nautice - Windsurfing - Pagina 5
Sporturi Nautice - Windsurfing - Pagina 6
Sporturi Nautice - Windsurfing - Pagina 7
Sporturi Nautice - Windsurfing - Pagina 8
Sporturi Nautice - Windsurfing - Pagina 9
Sporturi Nautice - Windsurfing - Pagina 10
Sporturi Nautice - Windsurfing - Pagina 11
Sporturi Nautice - Windsurfing - Pagina 12
Sporturi Nautice - Windsurfing - Pagina 13
Sporturi Nautice - Windsurfing - Pagina 14
Sporturi Nautice - Windsurfing - Pagina 15
Sporturi Nautice - Windsurfing - Pagina 16
Sporturi Nautice - Windsurfing - Pagina 17

Conținut arhivă zip

  • Sporturi Nautice - Windsurfing.docx

Te-ar putea interesa și

Probleme actuale privind oferta turistică a stațiunilor de litoral Mamaia și Halkidiki

INTRODUCERE La sfârşitul secolului XX şi începutul celui de-al treilea mileniu, industria turismului şi a călătoriilor reprezintă, pe plan...

Posibilități de Relansare pe Piață a Hotelurilor de pe Litoral

INTRODUCERE Subiectul pe care această lucrare îşi propune să-l trateze în cele ce urmează îl constituie competitivitatea redusă a majorităţii...

Republica Dominicană

I. PREZENTAREA PE SCURT A TARII 1. Geografia Denumire oficiala: Dominican Republic. Localizare: tara în America Centrala insulara, în partea de...

Republica Tunisia

CAPITOLUL I Potențialul turistic al zonei 1.1. Descrierea generala a destinației 1.1.1. Amplasarea Tunisia, oficial Republica tunisiană este...

Rolul și locul turismului internațional în dezvoltarea economico-socială a Greciei

CAPITOLUL I. Studiu de impact al turismului asupra economiei Greciei 1.1. Introducere. Dezvoltarea turismului atât ca modalitate de petrecere...

Litoralul românesc al Mării Negre - resurse turistice

Litoralul românesc al Mării Negre. Potenţial turistic –valorificare. Potenţialul balnear şi de agrement al zonei litorale, a dus la dezvoltarea...

Politica sau Strategia Turistică a Maltei

Capitala: Valetta 35°50′N 14°35′E - Limba oficială: malteza și engleza, uzuală italiana; dialect arab - Grupuri etnice: maltezi (descendenţi din...

Tunisia

DESPRE TUNISIA. Cum ajungem în Tunisia ??? Daca intentionati sa faceti o excursie în toiul verii sau în timpul vacantelor scolare, este mai bine...

Ai nevoie de altceva?