Proiect telecomunicații - surse de curent continuu

Proiect Telecomunicatii - Surse de Curent Conti

Argument

Lumea modernã ,dominatã de efectele ultimelor descoperiri tehnico-ştiinţifice , de mobilitatea profesiunilor şi a forţei de muncã, solicitatã astãzi, mai mult ca oricând,formarea personalitãţilor rapid adaptabile la noile schimbãri,ca posibile sã caute soluţii originale la problemele din ce în ce mai complexe şi mai neprevãzute.

Evoluţia rapidã a civilizaţiei impune şcolii contemporane pregãtirea generaţiilor tinere astfel încât aceasta sã se poatã integra, fãrã dificultaţi în societatea informaţionalã de mâine.

Automatizarea şi cibernetizarea implicã tot mai multe procese intelectuale în prelucrarea şi interpretarea datelor oferite de computer intensificând domeniile concepţiei , comenzii,controlului şi organizãrii muncii.

Tehnologia condiţioneazã cercetarea ştiinţificã modernã, devenind tot odatã o componentã indispensabilã a culturii generale.

Educaţiei îi revine, mai mult ca oricând , un rol decisiv în dezvoltarea socialã şi transformãrile calitative ale vieţii.

Ca urmare programul de instruire în şcoalã trebuie sã fie conceput din perspectiva pedagogiei prospective, tinerii fiind învãţaţi sã descopere noi instrumente ale cunoaşterii,sã punã noi probleme,sã gãseascã noi soluţii.

Orizontul de culturã generalã nu mai este complet fãrã modul tehnic şi cel tehnologic,care permit absolvenţilor nu numai policalificãri rapide ci şi înţelegerea mai profundã a sensului marilor invenţii şi descoperiri,simulându-se curiozitatea ştiinţificã,spiritul de cercetare şi descoperire.

În acest context,electronica este disciplina de învãţãmânt cãreia îi revine o responsabilitate şi descoperire.

Extraordinara sa dezvoltare,pãtrunderea în toate domeniile de activitate ştiinţifico-fantastice,industriale şi economico-sociale impun pregãtirea unor forţe de muncã,atât la nivel mediu cât la nivel superior în rezonanţã cu cerinţele actuale ale societãţii.

CAPITOLUL I

SURSE DE CURENT CONTINUU

Sub aceastã denumire sunt cuprinse surse propriu-zise de semnal (etaloane şi referinţe de tensiune de c.c. precum şi surse de activare)

În cele ce urmeazã se prezintã câteva tipuri de surse de activare de uz curent. Dupã izvorul primar de energie sursele de c.c. utilizate în mãsurãri pot fi: electrochimice sau cel mai adesea, cu alimentare la reţea (50 Hz)

1.SURSE DE C.C. ELECTROCHIMICE

Sursele electrochimice (pile,acumulatoare) au dominat tehnica mãsurãrilor elec-trice de la începutul acestora şi pânã prin anii `60 dupã care au fost înlocuite trep-tat de cãtre sursele de alimentare la reţea, care sunt mult mai economice. Totuşi , datoritã unor calitãţi tehnice: autonomia AM respectiv, faptul cã nu genereazã paraziţi electrici şi nu cer precauţiuni în privinţa conectãrii la masã, sursele elec-trochimice sunt încã utilizate la unele AM portabile cum ar fi: ohmmetre şi multi-metre numerice de buzunar, de unde şi justificarea prezentului paragraf.

1.1.SURSE DE TIP BATERIE

În tehnica mãsurãrilor electronica, cele mai utilizate baterii (pile) sunt cele de tip zinc-carbine şi zinc-mercur.

A. Baterii zinc - carbine (Zn-MnO2)

Acestea au la bazã elemental Leclonche (1868) cu t.e.m. la gol (E, fig.1) de V,

cu ajutorul cãruia se realizeazã baterii de 1,5 - 4,5 – 9 V etc. Pentru bateriile produ-se în ţarã denumirile şi principalele caracteristici sunt trecute în tabelul 1.1 unde Ri

reprezintã rezistenţa interioarã(fig 1.la),mãsuratã când bateria e proaspãt fabrica-tã, CA – capacitea (în amperi orã Ah) iar Uds – tensiunea limitã la descãrcare pe o rezistenţã de sarcinã standard,Rds (când U coboarã la Uds bateria trebuie înlocuitã)

Denumirea

bateriei E

(V) Ri

(Ώ) C.A.

(Ah) Uds

(V) Rds

(Ώ) Isc

(A) Masã

(g)

R6 1,5 0,35 0,8 0,9 75 3 - 5 16

R14 1,5 0,25 2,3 0,9 75 4 – 6 50

R20 1,5 0,1 6 0,9 40 6 – 8 90

3R12 4,5 1 1,15 2,7 225 4 -5 100

6F22 9 100 0,25 5,7 900 0,4- 0,6 20

În tabel Isc reprezintã curentul de scurtcircuit mãsurat (timp maxim 1-2 secunde) cu un ampermetru. Când bateria este nouã (neutilizatã) valorile lui Isc trebuie sã fie în limitele menţionate în tabel. Testul Isc este cel mai simplu şi cel mai rapid mijloc de control al bateriilor. De observat cã REZISTENŢA INTERIOARA Ri a bateriei, creşte cu vârsta acesteia; de exemplu, la o baterie R20 dupã un an de la data fabri-cãrii (bateria nefiind utilizatã),Ri creşte de la 0,25 Ώ la 100 Ώ.De asemenea,Ri creş-te şi cu gradul de descãrcare atingând ordinul zecilor de Ώ la limita de descãrcare. Rezistenţa Ri poate fi determinatã experimental mãsurând E şi U (Figura 1.1 b) cu un voltmetru electronic şi utilizeazã relaţia Ri=Rs(E/U-1), ce se bazeazã pe Figura 1.1 de mai jos.

Figura 1.1 Sursã electrochimicã

a)reprezentare

b)caracteristica de sarcinã

c)dependenţa t.e.m. de gradul de descãrcare

Caracteristica de sarcinã a unei baterii este arãtatã in Figura 1.1b. Se observã cã în cazul utilizãrii acesteia la activarea circuitului de mãsurã (exemplu punţii dezechilibrate ) e necesarã stabilizarea lui U. Uneori stabilizarea este necesarã şi când bateria este utilizatã la alimentarea amplificatoarelor de mãsurã. Analitic, caracateristica de sarcinã se exprima prin relaţia:

U=E-RiIs

De observat cã la bateriile zinc-cãrbune, E variazã sensibil cu gradul de descãr-care (Figura 1.1c).

Durata de viaţã a bateriilor zinc-cãrbune este scurtã 6-8 luni de la data fabricaţi-ei,din motivele arãtate mai înainte (îmbãtrânire, etc).