Surse de Perturbatii Electromagnetice la Bordul Fregatei

Cuprins proiect Cum descarc?

INTRODUCERE
CAPITOLUL I
PERTURBATII ELECTROMAGNETICE (PEM) LA BORDUL NAVEI. CLASIFICARE. CARACTERIZARE 
1.1. Clasificarea perturbatiilor electromagnetice pe o nava militara 12
1.2. Caracterizarea perturbatiilor 13
1.3. Caracterizarea mediului electromagnetic al navei 26
1.4. Algoritmul de calcul folosit in determinarea interferentei electromagnetice perturbative asupra sistemelor de radiocomunicatii 29
1.5. Perturbatia trapezoidala - model de analiza a perturbatiilor de tip impuls 31
CAPITOLUL II 
SURSE DE PERTURBATII ELECTROMAGNETICE PE 
NAVA MILITARA DE TIP FREGATA 
2.1. Surse de perturbatii electromagnetice si cuplaje perturbatoare. Aspecte generale 37
2.1.1. Cuplajul galvanic 42
2.1.1.1. Cuplajul galvanic intre circuitele de alimentare 43
2.1.1.2. Cuplajul galvanic datorat legarii la pamant 44
2.1.2. Cuplajul inductiv 45
2.1.3. Cuplajul capacitiv 47
2.1.4. Cuplajul prin radiatie electromagnetica 48
2.1.5. Tipuri de cuplaj la circuitele imprimate 49
2.2. Perturbatii prin camp apropiat si camp indepartat 51
2.2.1. Cuplaje perturbatoare prin campuri apropiate (de inductie) 51
2.2.2. Cuplaje perturbatoare prin campuri indepartate (de radiatii) 51
2.2.3. Limita dintre campul apropiat si campul departat 52
CAPITOLUL III
ANTENELE DE PE NAVELE MILITARE - SURSE DE CAMP PERTURBATOR RADIANT 
3.1. Determinarea componentelor campului de radiatii al antenei dipol electric (ER,E?,H?) 57
3.2. Antena dipol magnetic (HR,H?,E?) 64
3.3. Clasificarea circuitelor cu parametri concentrati si parametri distribuiti 65
3.4. Calculul componentei E? intr-un punct la o anumita distanta de antena, pentru antena monopol si dipol 69
3.4.1. Antena monopol 69
3.4.2. Antena dipol 71
CAPITOLUL IV
STRUCTURILE METALICE ALE NAVEI - SURSE
SECUNDARE DE CAMP RADIANT PE NAVA 
4.1. Calculul campului de radiatii reflectat de un perete metalic al navei, situat pe puntea superioara - ca radiator secundar 79
4.2. Calculul campului in interiorul ecranului 80
4.3. Calculul campului in exteriorul ecranului (spatiu liber) 82
4.4. Calculul campului in peretele ecranului 83
CAPITOLUL V
METODE SI SOLUTII DE ATENUARE A PERTURBATIILOR
ELECTROMAGNETICE PE NAVA 
5.1. Ecranarea antiperturbativa 89
5.1.1. Metode de calcul ale ecranarii 89
5.1.2. Caracterizarea efectului de ecranare 90
5.1.3. Ecuatiile de propagare a campului electromagnetic 92
5.1.4. Ecranarea campurilor statice 94
5.1.4.1. Ecranarea campurilor electrostatice 94
5.1.4.2. Campurile magnetostatice 95
5.1.5. Ecranarea campurilor cvasistationare 95
5.1.5.1. Campuri electrice cvasistationare 95
5.1.5.2. Campuri magnetice cvasistationare 96
5.1.6. Ecranarea campurilor nestationare (unde electromagnetice) 97
5.1.7. Materiale pentru ecrane. Constructia ecranelor 98
5.1.8. Imbinarile ecranelor electromagnetice 101
5.1.9. Strapungeri si deschideri in ecrane 102
5.1.10. Filtre si legaturi la pamant 103
5.2. Filtrare antiperturbativa 103
5.2.1. Clasificarea filtrelor 103
5.2.2. Caracteristica de atenuare a filtrului 105
5.2.3. Constructia bobinelor de filtrare 107
5.2.4. Conectarea filtrului in circuit 109
5.2.5. Filtre pentru perturbatii de mod comun. Filtre pentru perturbatii de mod normal 112
5.2.6. Filtre active 113
5.2.7. Frecventele de rezonanta ale filtrelor 115
CAPITOLUL VI
EXEMPLU PRIVIND PERTURBAREA SI TRATAREA UNUI DISPOZITIV ELECTRONIC UTILIZAT IN APARATURA DE NAVIGATIE 
6.1. Schema functionala a blocului de selectie a tintelor mobile 117
6.2. Schema electrica a convertorului analog/digital 118
6.3. Analiza efectelor perturbatiilor prin conductie asupre conexiunilor la masa electronica ale convertorului analog/digital studiat 118
6.3.1. Simularea efectelor perturbatiilor prin conductie asupra conexiunilor la masa electronica (de referinta) 118
6.3.2. Proceduri antiperturbative 123
6.3.3. Calculul factorului de distorsiune 127
CONCLUZII 
129
BIBLIOGRAFIE 
131
ANEXA 1 
132
ANEXA 2 
133
ANEXA3 135


Extras din proiect Cum descarc?

CAPITOLUL I
PERTURBATII ELECTROMAGNETICE (PEM) LA BORDUL NAVEI. CLASIFICARE. CARACTERIZARE
1.1. CLASIFICAREA PERTURBATIILOR ELECTROMAGNETICE PE O NAVA MILITARA
Exista mai multe criterii de clasificare a perturbatiilor electromagnetice, cele mai uzuale fiind date de:
a) natura perturbatiilor;
b) evolutia acestora in timp;
c) locul producerii fenomenelor perturbatoare;
d) caile (canalele) de transmitere a perturbatiilor;
e) distantele dintre surse si susceptori (victime);
In continuare se vor analiza pe rand aceste criterii.
a) Dupa natura lor, perturbatiile electromagnetice pot fi:
- naturale,
- artificiale.
La randul lor, perturbatiile artificiale se pot imparti in:
- perturbatii neintentionate,
- perturbatii intentionate.
Din categoria perturbatiilor neintentionate fac parte:
- perturbatii electromagnetice produse de scurtcircuite si de regimuri tranzitorii ale instalatiilor de alimentare si actionare,
- perturbatii electromagnetice produse de electronica de putere prin fenomenul de comutatie,
- perturbatii electromagnetice produse de descarcari electrostatice,
- perturbatii electromagnetice produse de functionarea aparaturii radio, T.V., radar, aparate de navigatie.
Printre perturbatiile intentionate se pot enumera:
- bruiajul electronic,
- impulsul electromagnetic al armei de impuls,
- impulsul electromagnetic nuclear.
b) Dupa evolutia in timp, perturbatiile electromagnetice se pot clasifica in:
- perturbatii stationare,
- perturbatii cvasistationare,
- perturbatii tranzitorii (nestationare).
Perturbatiile stationare sunt produse de:
- circuite magnetice saturate,
- semiconductoare (tiristoare, redresoare),
- masini electrice rotative,
- arcuri electrice,
- surse in comutatie,
- surse de emisie (radar, radio, T.V.).
Perturbatiile cvasistationare sunt produse de:
- variatii de sarcina ale actionarilor electrice,
- bruiajul electronic,
- curentii de scurt circuit.
Printre sursele perturbatiilor electromagnetice tranzitorii se regasesc:
- anclansarile - declansarile contactoarelor, releelor, tuburilor fluorescente, sigurantelor, aparatelor de sudura,
- fenomene naturale (trasnetele),
- descarcarile electrostatice,
- impulsurile nucleare.
c) Dupa locul de producere, perturbatiile electromagnetice pot fi:
- interne echipamentelor electronice,
- externe acestora.
Perturbatiile interne se pot imparti la randul lor in:
- zgomote,
- cuplaje parazite, capacitive, inductive, galvanice.
Perturbatiile interne apar in reteaua de alimentare a echipamentelor, in legaturile la pamant, - in cazul celor transmise prin conductie, - sau in dispozitive, circuite si componente, - in cazul celor transmise prin camp.
d) Dupa caile de transmitere se deosebesc:
- perturbatii electromagnetice simetrice ( de mod diferential sau transversal), care se transmit pe aceleasi linii pe care se transmite si energia de alimentare,
- perturbatii electromagnetice nesimetrice ( de mod comun sau longitudinal), care se transmit intre liniile de alimentare si pamant.
De asemenea, dupa caile de transmitere, perturbatiile electromagnetice mai pot fi:
- perturbatii transmise prin fir (cuplaje galvanice perturbative),
- perturbatii transmise prin camp (cuplaje capacitive, inductive, prin radiatii).
e) Dupa distanta dintre sursa si victima, perturbatiile electromagnetice se pot clasifica in:
- perturbatii prin camp apropiat, pentru r << ?/2?,
- perturbatii prin camp indepartat, pentru r >> ?/2?.
La randul lor, perturbatiile electromagnetice prin camp apropiat se pot clasifica in:
- perturbatii transmise prin cuplaj inductiv,
- perturbatii transmise prin cuplaj capacitiv.
1.2. CARACTERIZAREA PERTURBATIILOR
Dezvoltarea fara precedent in domeniul sistemelor electronice si electrice cu diverse destinatii a condus la aglomerarea spectrului electromagnetic cu semnale deosebit de utile in dezvoltarea socie!tatii, dar si la aparitia unor perturbatii care afecteaza functionarea normala a echipamentelor, polueaza mediul inconjurator si afec!teaza organismele vii.
De aceea, compatibilitatea electromagnetica s-a impus ca disciplina stiintifica dinamica cu menirea de a gasi solutii pentru prezervarea calitatilor mediului electromagnetic.
Compatibilitatea electromagnetica a unui aparat, echipament (dispozitiv), sistem electric sau electronic consta in capacitatea acestuia de a-si realiza cerintele functionale la parametrii proiectati intr-un mediu cu nivele perturbative precizate si de a nu genera perturbatii proprii, peste nivelurile admise, influentand lucrul normal al celorlalte elemente similare.
In lucrarile de specialitate se intalnesc si alte definitii, astfel:
? coexistenta neconflictuala a emitatoarelor si receptoarelor de energie electromagnetica. in acest caz notiunile de emitator si receptor sunt folosite in sens larg luandu-se ca functie de baza transmiterea (receptia) informatiei cu precizarea ca emitatoarele trebuie sa transmita semnalele utile numai la receptoarele stabi!lite, iar receptoarele sa reactioneze numai aceste semnale, fara aparitia in mediul inconjurator a perturbatiilor (interferentelor);
? capacitatea unui dispozitiv (echipament) electric de a functiona satisfacator in mediul sau electromagnetic fara ca acest mediu sa fie perturbat inadmisibil si prin aceasta sa afecteze si alte dispozitive similare din vecinatate;
? abilitatea unui aparat, echipament sau sistem de a functiona satisfacator in mediul electromagnetic fara a introduce perturbatii electromagnetice asupra orice exista in acest mediu.
Asocierea de termeni "aparat, echipament sau sistem" este deseori folosita in prezent in definitiile Comisiei Internationale pentru Electrotehnica (CIE). In functie de subiectul in discutie se selecteaza termenul cel mai relevant ca importanta.
Din definitiile de mai sus se evidentiaza doua aspecte esen!tiale:
? functionarea satisfacatoare, insemnand ca echipamentele sunt tolerante unele cu altele sau, altfel spus, echipamentele nu sunt susceptibile la semnalele electromagnetice pe care alte echi!pamente le emit in mediu;
? fara a introduce perturbatii intolerabile, insemnand ca echipamentele nu deranjeaza alte echipamente, emisia de sem!nale electromagnetice de catre alte echipamente nu cauzeaza interferente. In sensul celor de mai sus, un dispozitiv (echipament) electric este apreciat ca fiind compatibil daca functionand ca emitator nu produce emisii intolerabile, iar ca receptor are rezistenta suficienta la perturbatii.
Perturbatia electromagnetica este definita ca "orice fenomen electromagnetic care poate degrada performantele unui aparat, echipament, sistem sau produce efecte negative asupra organismelor vii si materialelor inerte". In orice situatie, practic, o sursa poate perturba simultan cateva echipamente, iar cateva surse pot, de asemenea, perturba un singur echipament. Perturbatiile se manifesta cu pregnanta la receptoare si sunt denumite interferente electromagnetice.
Interferenta electromagnetica reprezinta actiunea unor fenomene electromagnetice asupra dispozitivelor (circuitelor), aparatelor si sistemelor electrice carora le degradeaza performantele. Aceasta este caracterizata, ca si compatibilitatea electromagnetica, prin emisie si susceptibilitate. Interferentele de radiofrecventa sunt acelea in care cel putin un echipament implicat este asociat cu comunicatiile radio: receptor radio si de televiziune, telefon mobil, emitator de radiodifuziune sau amatori, statii radio portative, balize radio etc. 
In producerea si manifestarea interferentelor sunt implicate urmatoarele elemente: sursa perturbatoare (emitatorul sau genera torul), cel perturbat (receptorul de perturbatii) si calea (mecanis!mul) de cuplaj (de interferenta) intre acestea.
Fig.1.1. Producerea interferentelor electromagnetice
Concluzia care rezulta este aceea ca daca lipseste unul din cele trei elemente, problema interferentelor este solutionata. Dupa locul unde se produc interferentele se disting patru niveluri: componenta, placa de circuit (etaj), echipament sau subsistem, sistem. Se poate analiza urmatorul exemplu. Presupunem ca un emitator de radio-difuziune care transmite cu modulatie in amplitudine interfereaza cu un telefon. Cand se ridica microreceptorul la ureche se aude semnalul indus in linie, in limbaj uzual denumit "muzica pe linie". La nivel de sistem elementul susceptibil este cel telefonic (terminalul, cablurile, centrala). La nivel de echipament este apara!tul telefonic, la nivel de placa de circuit este amplificatorul de audiofrecventa, iar la nivel de componenta este un tranzistor sau integrat care amplifica si demoduleaza semnalul de radiodifuziune. Elementul de cuplaj este linia telefonica care devine antena pentru receptia semnalelor transmise, in timp ce alta parte este impras!tiata in obiectele inconjuratoare si atenuata.
In partea superioara sunt echipamentele care emit (sursele de perturbatii), iar la baza echipamentele susceptibile (care suporta interferentele) impreuna cu mediul electromagnetic.
Emisia electromagnetica reprezinta un fenomen prin care energia electromagnetica emana de la o sursa. Emisiile pot fi impartite in semnale utile si perturbatii, care iau cai de cuplare intentionate sau neintentionate. Suma emisiilor determina mediul electromagnetic local in care echipamentele potential susceptibile se asteapta sa functioneze satisfacator. Cum orice semnal din acest mediu poate face echipamentele susceptibile, toate semnalele sunt, in mod normal, considerate perturbatii chiar si cand acestea sunt utile.


Fisiere in arhiva (14):

  • Anexa 1.doc
  • Anexa 2.doc
  • Anexa 3.doc
  • Bibliografie.doc
  • Capitolul 1.doc
  • Capitolul 2.doc
  • Capitolul 3.doc
  • Capitolul 4.doc
  • Capitolul 5.doc
  • Capitolul 6.doc
  • Concluzii.doc
  • Cuprins.doc
  • Introducere.doc
  • prezentarea - partea vorbita.doc

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 7 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!