Transformatorul Electric

Cap.I ARGUMENT

Lucrarea mea se numeste ”Transformatoare electrice’’ si este structurata pe cinci capitole. Am ales aceasta lucrare deoarece prezinta o importanta deosebita in domeniul electrotehnicii.

In prima parte a lucrarii am prezentat “Argumentul” care cuprinde, pe scurt, lucrarea de specialitate.

In primul capitol am prezentat elementele componente ale transformatoarelor. Transformatorul electric o masina electrica statica (fara parti in miscare) prin care se asigura modificarea parametrilor energiei electrice de curent altemativ (tensiune, curent, numar de faze) pastrand constanta frecventa.

In orice transformator, curentul altemativ primar genereaza intr-un circuit magnetic un flux alternativ care, la randul sau, induce in bobinajul secundar o tensiune electromotoare cu aceeasi variatie (alternativa sinusoidala) si aceeasi perioada ca si curentul primar.

Un transforrnator indeplineste trei categorii de functii, si anume: functii magnetice, functii electrice, functii mecanice.

Infasurarile transformatorului necesita o consolidare puternica pentru a rezista fortelor electrodinamice radiale si axiale care se exercita intre conductoarele paralele ale bobinelor. Daca fortele radiale nu pot fi evitate si pentru a nu deforma bobinele, acestea se caleaza pe miez, pentru fortele axiale se pot lua masuri constructive de reducere: acestea constau in realizarea unor bobine cu inaltimea egala cu inaltimea coloanelor miezului, astfel incat jugurile (superior si inferior) sa le fixeze cat mai bine.

Cuva transformatorului este prevazuta cu un capac pe care se afla: izolatorii de trecere, care asigura legarea infasurarilor la reteaua de alimentare; conservatorul (vas cilindric care preia variatiile de volum ale uleiului datorate incalzirii si izoleaza uleiul din cuva fata de aer, apa ori impuritati care ii pot altera proprietatile izolante).

In cel de-al treilea capitol am prezentat transformatorul monofazat: principiul de functionare si regimurile de functionare (regimul de functionare in gol, regimul de scurcircuit si functionarea in sarcina).

Functionarea transformatorului monofazat se bazeaza pe fenomenul de inductie electromagnetica care are loc intre doua sau mai multe infasurari aflate in prezenta si parcurse de curenti alternativi.

Se spune ca un transformator electric functioneaza in gol atunci cand infasurarea primara este alimentata de la o sursa de curent alternativ, iar cea secundara este deschisa (impedanta de sarcina , respectiv curentul de sarcirra ).

Se spune ca un transformator electric functioneaza in scurtcircuit daca infasurarea prirnara este alimentata de la o sursa de curent altemativ, iar cea secundara este scurtcircuitata (Z' = 0, respectiv U'2 = 0).

La functionarea in sarcina, transformatorul primeste putere electrica din retea, pe la bomele infasurarii primare, acopera pierderile, restul debitand-o catre consurnatorul conectat la bornele secundarului.

In capitolul patru am prezentat transformatorul trifazat, schemele si grupele de conexiuni.

Transformatoarele sunt utilizate in practica indeosebi in domeniul transportului si distributiei electrice. La transportul energiei electrice, cu cat este mai mare cantitatea de energie de transportat si mai lunga linia de transport, cu atat trebuie sa fie mai inalta tensiunea liniei, pentru a se realiza un transport de energie economic. In retelele trifazate de transport si distributie sunt utilizate foarte mult transformatoarele trifazate.

Transformarea tensiunii in sistemele trifazate se poate realiza cu ajutorul a trei transformatoare monofazate, cate unul pe fiecare faza, avand infasurarile lor primare si respectiv secundare legate in stea sau in triunghi. Aceasta solutie se utilizeaza numai in cazuri speciale.

Cele trei faze ale fiecarei infasurari a transformatorului trifazat (primara si secundara) pot fi legate in stea sau in triunghi; in plus, infasurarea secundara se mai poate conecta si in zigzag.

Schema de conexiuni indica modul cum sunt conectate infasurarile de faza. La inalta tensiune, conexiunile sunt notate cu litere mari: Y — stea, D — triunghi, iar la joasa tensiune, cu litere mici: y — stea, d — triunghi, z — zigzag. Corespunzator se noteaza si inceputurile si sfarsiturile celor trei infasurari, iar pentru punctul neutru (nulul) cu N, respectiv n.

Schemele de conexiuni se aleg in functie de locul pe care il are transformatorul in reteaua de transport si distributie, pentru a micsora efectele sarcinilor nesimetrice, care apar in exploatare.

La conexiunea zigzag, bobinajul fiecarei faze este impartit in doua jumatati, care se asaza pe coloane diferite. Legarea celor doua jumatati se face astfel ca t.e.m. ale lor sa se scada fazorial, si anume sfarsitul unei jumatati de bobinaje se leaga cu sfarsitul celei de-a doua jumatati de pe alta coloana a miezului.

In ultimul capitol am prezentat marcarea bornelor si semnele conventionale. Semnele conventionale pentru transformatoare sunt date de STAS 11381/17-88.

In finalul lucrarii am prezentat „Bibliografia” ce contine manualele de specialitate din care am extras material pentru lucrarea de specialitate pe care am realizat-o.