Analiza Unor Echipamente cu Inalta Frecventa Utilizate la Sudarea cu Arc Electric

Cuprins proiect Cum descarc?

I. GENERALITATI 6
1.1. Introducere 6
1.2. Procedee de sudare 7 
1.3. Definitii si clasificari 8
1.4. Caracteristicile arcului electric 9
1.5. Surse de alimentare in curent continuu pentru sudura cu arc 11
1.6. Energie absorbita din reteaua de distributie 11
II. PROCEDEE DE SUDARE PRIN TOPIRE 13
2.1. SUDAREA CU ELECTROZI INVELITI 13
2.2. SUDAREA WIG 15
2.2.1. Principiu, caracteristici, domeniu de aplicare 15
2.2.2. Materiale pentru sudare 16
2.2.2.1. Electrozi nefuzibili 16
2.2.2.2. Gaze pentru sudare 17
2.2.3. Sudarea WIG in impulsuri 19
2.2.4. Sudarea WIG orbitala 20
2.2.5. Sudarea WIG in puncte 20
2.2.6. Sudarea WIG cu sarma calda 20
2.2.7. Sudarea WIG in rost ingust 20
2.2.8. Sudarea WIG cu protectie dubla 21
2.2.9. Sudarea WIG hibrida 21
2.3. SUDAREA MIG-MAG 21
2.3.1. Principiu, caracteristici, domeniu de aplicare 21
2.3.2. Materiale de sudare 23
2.3.2.1. Sarma de sudare 23
2.3.2.2. Gazul de protectie 23
2.3.3. Transferul de material la sudare 24
2.3.4. Sudarea electrogaz 28
2.3.5. Sudarea cu sarma tubulara 28
2.3.6. Sudarea in impulsuri 29
2.3.7. Sudarea MIG-MAG cu protectie dubla 31
2.3.8. Sudarea MIG-MAG in puncte 31
2.3.9. Sudarea MIG-MAG in rost ingust 32
2.3.10. Procedee de sudare cu rata mare de depunere 32
2.4. ARCUL ELECTRIC 34
2.5. PREGATIREA PIESELOR PENTRU SUDARE 38 
2.5.1. Forme de rosturi 38
2.5.2. Asamblarea pieselor pentru sudare 39
III. ECHIPAMENTE UTILIZATE LA SUDAREA CU ARC ELECTRIC 40
3.1. TIPURI PRINCIPALE DE SURSE DE PUTERE
CU CONTROL DIGITAL 40
3.1.1. Sursa de putere pentru sudare tip redresor cu control de faza 40
3.1.2. Sursa de putere pentru sudare tip cu redresor serie tranzistorizat 41
3.1.3. Sursa de putere pentru sudare tip cu chopper 42
3.1.4. Sursa de putere pentru sudare tip redresor cu invertor 42
3.2. DISPONIBILITATEA DE UTILIZARE PRACTICA 43
3.2.1. Posibilitati de alimentare cu energie electrica 43
3.2.2. Durata relativa de functionare 43
3.2.3. Versatilitatea-posibilitatea modificarii pantei caracteristici externe 44
3.3. PERFORMANTE DE PROCES LA SUDAREA GMA 45
3.3.1. Strategii perfectionate de control 45
3.3.2. Controlul automat al lungimii arcului de sudare 45
3.3.3. Facilitatea selectiei (setarii) parametrilor 46
3.3.4. Controlul in logica fuzzy al proceselor de sudare 46
3.3.5. Controlul forte arcului la sudarea MIG si MMA 48
3.4. PERFORMANTE DE PROCES LA SUDAREA GTA 48
3.4.1. Controlul geometriei si starii baii de sudare 48 
3.4.2. Controlul dinamic al oxidarii 52
3.4.3. Facilitatea selectiei (setarii) parametrilor 53
IV. ANALIZA UNOR SURSE DE PUTERE CU INVERTOR 
UTILIZATE LA SUDARE 54
4.1. SCHEMA BLOC A UNEI SURSE DE PUTERE CU INVERTOR 54
4.2. ANALIZA UNEI SURSE DE PUTERE CU INVERTOR 55
4.3. REZULTATE OBTINUTE IN URMA MASURATORILOR 57
4.4. MASURAREA CURENTULUI DE SUDARE
PRIN REZISTENTA DE SUNT 67
V. CONCLUZII 72
Bibliografie


Extras din proiect Cum descarc?

I. GENERALITATI
1.1. INTRODUCERE 
Progresul rapid al tehnicii, este conditionat de dezvoltarea si aplicarea unor procedee tehnologice moderne care sa asigure atat obtinerea unei calitati corespunzatoare, cat si realizarea unei eficiente economice inalte.
Dezvoltarile recente in domeniul proceselor de sudare se refera la imbunatatirea aspectelor legate de calitatea, productivitate si mediul de lucru.
Ca tehnica de imbinare, sudarea este cunoscuta din epoca bronzului, primul procedeu de sudare utilizat fiind sudarea in focul de forja. Secolul al XIX-lea marcheaza dezvoltarea reala a sudarii ca procedeu industrial, competitiv cu alte tehnici de imbinare. 
Dintre cele mai importante descoperiri in domeniul sudarii, care au ajutat la dezvoltarea acestui domeniu amintesc urmatoarele:
a) descoperirea arcului electric, Davy - 1821;
b) inventarea sudarii prin presiune, Thompson - 1867;
c) inventarea sudarii cu arcul electric, Benardos - 1885;
d) inventarea electrodului invelit, Kjellberg, - 1907;
e) inventarea sudarii in mediu de gaz protector, Roberts - 1919;
f) inventarea sudarii mecanizate sub strat de flux, Nobel - 1920;
g) inventarea sudarii in baie de zgura, Patron - 1951;
h) inventarea sudarii in mediu de bioxid de carbon - 1953;
i) inventarea sudarii cu fascicul de electroni, Stohr - 1957;
j) inventarea sudarii cu plasma - 1961;
k) inventarea sudarii cu laser - 1970.
In tara noastra exista o valoroasa traditie in domeniul sudarii. Prima constructie sudata de mare anvergura a fost un pod peste raul Barzava din Resita (1931), acesta fiind, de altfel, unul din primele poduri realizate in constructie sudata din Europa. In anul 1937 se infiinteaza la Timisoara ,,Cercul pentru incurajarea sudurii", grupare profesional-stiintifica care a polarizat in jurul unor eminenti oameni de stiinta ca academician C. Miklosi, academician St. Nadasan, academician R. Radulet, profesor C.C. Teodorescu, o serie de cadre tehnice de valoare din industrie. Prin activitatea Cercului, prin punlicatia sa periodica ,,Sudura", a fost impulsionata activitatea de cercetare in domeniul sudarii si s-a largit continuu domeniul de aplicare al acesteia.
In anul 1952 se infiinteaza la Timisoara Catedra de Sudura a Facultatii de Mecanica. Do ani mai tarziu se creeaza, in acelasi oras, Sectia de Sudura a Bazei Academiei. Aceasta sectie va forma impreuna cu Sectia de Rezistenta a aceleiasi institutii, Institutul de Sudura si Incercari de Materiale - ISIM (1970), avand ca director fondator pe academicianul Traian Salagean (1929-1993). Pentru a se raspunde cerintei din ce in ce mai mari de ingineri sudori, in anul 1976 se organizeaza sectii de pregatire a acestora la Institutul Politehnic Bucuresti., Universitatea Brasov si Universitatea Galati. Acestora li se alatura, dupa 1989, sectiile de sudura de la Universitatea din Arad si Resita. 
Anul 1990 consemneaza crearea Asociatiei de Sudura din Romania (ASR).
Romania este membra a Institutului International de Sudura (IIW), o asociatie profesionala la care participa 41 de tari, reprezentantul Romaniei la IIW fiind ISIM Timisoara. In acelasi timp, prin ASR, Romania este membra cu statut de observator a Federatiei Europene pentru Sudura (EWF). 
Sudarea este un procedeu tehnologic prin care se realizeaza o imbinare nedemontabila intre doua sau mai multe piese. Prin sudare rezulta o imbinare sudata sau sudura, ca urmare a coalescentei localizate a materialelor, produsa fie prin incalzirea acestora la o anumita temperatura cu sau fara aplicarea simultana a unei presiuni, fie prin aplicarea unei presiuni, cu sau fara utilizarea unui material de adaos. 
Imbinarea sudata se compune din urmatoarele elemente (figura 1.1):
- sudura sau cusatura sudata (Cus) - zona imbinarii in care se realizeaza unirea pieselor;
- linia de fuziune-care delimiteaza sudura de materialul de baza;
- zona influentata termic (ZIT) - portiunea din materialul de baza ramasa in stare solida, dar a carei structura s-a modificat in urma sudarii;
- materialul de baza (MB) - materialul care se sudeaza. 
Cusutura sudata este alcatuita din material de baza si material de adaos.
Gradul de participare al materialului de baza, pMB, si al materialului de adaos, pMA, la formarea cusaturii se apreciaza prin coeficienti respectivi de participare, definiti astfel:
unde s-au notat cu A si B suprafetele portiunilor marcate in figura 1.2. Coeficientul pMB este cunoscut si sub denumirea de dilutie prin materialul de baza.
Dilutia poate fi determinata prin planimetrie sau prin analiza chimica.
1.2. PROCEDEE DE SUDARE 
In cazul procedeelor de sudare prin topire sudarea se realizeaza prin incalzirea locala, pana la topire, a pieselor de sudat, fara aplicarea unei forte,cu sau fara utilizarea unui material de adaos. In figura 1.3. este prezenta o clasificare a principalelor procedee de sudare prin topire in functie de energie utilizat pentru incalzire.
In functie de modul de executie, procedeele de sudare prin topire se pot clasifica in procedee de:
- sudare manuala la care toate operatiile se realizeaza manual;
- sudare semi-mecanizata la care o parte din operatiile de baza se realizeaza mecanizat (de exemplu alimentarea cu material de adaos);
- sudare mecanizata la care toate operatiile de baza se realizeaza mecanizat;
- sudarea automata la care toate operatiile, inclusiv cele auxiliare, se realizeaza mecanizat, dupa un program automat;
- sudarea robotizata la care operatorul este inlocuit printr-un robot.
In fine, dupa scopul in care se aplica, procedeele de sudare sunt pentru imbinare sau pentru incarcare.


Fisiere in arhiva (1):

  • Analiza Unor Echipamente cu Inalta Frecventa Utilizate la Sudarea cu Arc Electric.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 7 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!