Capitolul 1. Introducere Capitolul 2. Stabilirea parametrilor de intrare si ieșire 2.1. Parametrii de intrare 2.2. Parametrii de ieșire 2.3. Instrumentul virtual Capitolul 3. Analiza elementelor de control si indicatoare din panoul frontal al instrumentului virtual. 3.1. Elemente de control 3.2. Elemente indicatoare numerice 3.3. Elemente indicatoare grafice 3.4. Funcții Capitolul 4. Analiza schemei bloc a instrumentului virtual de proiectat Capitolul 5. Modul de lucru al instrumentelor virtuale proiectate. Simularea acestora pentru diferite variabile de intrare 5.1. Cazul 1 - instrumentul virtual de tip numeric 5.2. Cazul 2 - instrumental virtual de tip mixt Capitolul 6. Studiul comparative al variabilelor instrumentelor virtuale proiectate. Alegerea variantei optime a instrumentului virtual 6.1. Studiul comparativ al variabilelor instrumentelor virtuale proiectate 6.2. Alegerea variantei optime a instrumentului virtual Capitolul 7. Optimizarea instrumentului virtual cu elemente de tip mixt utilizând controale și funcții de monitorizare 7.1 . Schema Bloc a instrumentului virtual cu elemente de tip mixt optimizat. 7.2. Panoul frontal a instrumentului virtual cu elemente de tip mixt optimizat. Capitolul 8.Simularea și analiza instrumentului virtual cu elemente de tip mixt optimizat Capitolul 9.Simularea posibilelor erori ale instrumentului virtual proiectat Capitolul 10.Identificarea unor aplicații practice la care poate fi folosit instrumentul virtual proiectat
1. Introducere Denumirea limbajului grafic „LabVIEW” provine dintr-o prescurtare din limba engleză: „Laboratory Virtual Instrument Engineering Workbench”. (“Introducere in limbajul LabVIEW - rasfoiesc.com”) Acest limbaj grafic este un mijloc de programare destinat controlului, analizei și afișării datelor; utilizarea acestui limbaj s-a remarcat în special în cazul instrumentației de măsurare bazată pe tehnica de calcul . Programarea unui sistem de măsurare cu ajutorul calculatorului intr-un limbaj clasic (C, Pascal, Ada etc) consumă foarte mult timp. Interfețele acestor limbaje clasice sunt de multe ori neclare și greu de înțeles. (“Referat Instrumentație Virtuală < Electronică - RegieLive”) "Prin utilizarea limbajului grafic LabVIEW, rapiditatea programării crește foarte mult datorită introducerii unei interfețe grafice mai intuitive." (“Referat Instrumentație Virtuală < Electronică - RegieLive”) LabVIEW este unul dintre primele limbaje de programare grafică utilizate în aplicații de achiziții de date cu tehnică de calcul. Cu ajutorul plăcilor de achiziție de date, fluxul de date numerice sau analogice provenite de la diverse traductoare poate fi prelucrat sau analizat. (“Laborator 7 - SLOI1.COM”) Prelucrarea datelor numerice sau analogice prin intermediul limbajului de programare, permite crearea sau simularea unor aparate de măsură și control (instrumente virtuale). (“Introducere in limbajul LabVIEW - rasfoiesc.com”) Principalul avantaj al unei instrumentații de măsurare bazată pe tehnica de calcul (instrumentație virtuală) față de un instrument clasic de măsurare constă în faptul că instrumentația virtuală poate fi ușor transformată prin programare. Instrumentele virtuale create prin programare pot fi simple aparate de măsură sau diferite dispozitive care permit controlul unor instalații de automatizare. Acest instrument realizat poate fii realizat de orice utilizator cu minime cunoștințe. Avantaje: - prin utilizarea sistemului informatic menționat se obțin următoarele avantaje: se realizează o mare economie de resurselor, -crește compactitatea sistemelor experimentale - crește fiabilitatea și siguranța în exploatare - crește viteza de lucru ,de măsurare și prelucrare a datelor -se permite înregistrarea și salvarea datelor -crește nivelul de spectaculozitate și de atractivitate al experimentelor. 2. Stabilirea parametrilor de intrare si ieșire 2.1 Parametrii de intrare sunt afișați pe panoul frontal prin elemente vizuale prietenoase cu utilizatorul , ușor de înțeles si cu caracteristici bine definite pentru manipularea si modificarea valorilor acestora prin elemente numerice introduse de la tastatura , prin acționări multiple sau sub multiple cu mouse-ul si prin variații ajustabile in cazul elementelor de tip potențiometru . In cazul acestui proiect , parametrii de intrare sunt : - Tensiunea electrica si rezistenta electrica in cazul primului instrument virtual - Tensiunea electrica si intensitatea curentului electric in cazul celui de-al doi-lea instrument virtual
1. Cottet, F., Ciobanu, O. „Bazele programării în LabVIEW”, Editura Matrix Rom, București, 1998; (“CONTROL SYSTEM DESIGN OF A SINGLE PHASED POWER RECEIVER FOR THE ...”) 2. Maier, V., Maier, C.D. „LabVIEW în Calitatea Energiei Electrice..” Editura Albastră Cluj-Napoca, 2002; 3. Stefanescu, C., Cupcea, N. „Sisteme inteligente de masura și control” Editura Albastra Cluj-Napoca, 2002; 4. Carmen Bujoreanu; „LABVIEW, prietenul nostru”, Iași, 2015; 5. Cristian Focșalău; „ Introducere în instrumentația virtuală”, Editura CERMI, Iași, 2010; 6. Cristian Șorândru; „ Instrumentație virtuală în ingineria electrică”, Editura Orizonturi Universitare, 2003; 7. Mihaela Molnar; Notițe de curs „Electrotehnică”; 8. Mihaela Molnar; Notițe de curs „Măsurări,Traductoare,Instrumentație” 9. ***„ Limbajul de programare grafică LabVIE”.
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Proiecte.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.