Sisteme de Actionare Electrica

Extras din proiect Cum descarc?

1. Generalitati
Problema alegerii motorului electric apare fie in cadrul proiectului unui obiectiv nou, fie in cadrul modernizarii unui obiectiv existent care functioneaza cu costuri ridicate. In primul caz se poate utiliza informatia furnizata de catre proiectele existente ale unor obiective similare iar in cazul al doilea se poate apela la datele experimentale care se pot preleva din instalatia existenta.
Alegerea motorului electric de actionare presupune:
o Stabilirea tipului actionarii (in curent continuu sau alternativ);
o Nivelul tensiunii de alimentare (joasa tensiune sau inalta tensiune);
o Forma constructiva (constructie normala, constructie inchisa pentru zonele umede, constructie metalurgica, navala, antiexploziva, cu autoventilatie sau cu ventilatie fortata, etc);
o Serviciul real de functionare al motorului si raportarea acestui serviciu la serviciul tip standardizat;
o Puterea nominala a motorului corespunzatoare serviciului tip determinat;
o Alegerea convertizorului static asociat motorului;
o Alegera aparatajului de comutatie si de protectie pentru motor si convertizor in functie de puterea de scurtcircuit la barele de alimentare;
o Alegerea traductoarelor si adaptarea structurii sistemului de reglare pentru curent (cuplu), flux, viteza (acceleratie) si pozitie (unghi);
o Stabilirea interfetei om-masina si a comunicatiei cu sistemul ierarhic superior.
Echipamentele actuale pentru sistemele de actionare electrica sunt larg integrate in sensul ca este suficient sa se stabileasca optiunile si structura sistemului de reglare, sa se calibreze informatia primita de la traductoare tinand cont de parametrii motorului ales, buclele de reglare interioare fiind autoacordate la punerea in functiune a sistemului de actionare. De obicei buclele exterioare sunt preluate de catre caculatorul ierarhic superior si functioneaza conform algoritmului orientat pe aplicatia concreta. Echipamentul unui sistem de actionare electrica face parte, in cadrul aplicatiilor industriale moderne din sistemul general de conducere ierarhizata. Buclele interioare ale actionarii (bucla de curent sau de cuplu si bucla de viteza) sunt situate la nivelul zero in cadrul sistemului ierarhizat. Functiile speciale ale actionarii cum ar fi urmarirea unei traiectorii, interblocajele cu celelalte mecanisme din cadrul fluxului tehnologic sunt preluate de catre calculatorul de proces situate la nivelul unu al ierarhizarii. In sfarsit functiile de intocmire a programului de fabricatie si optimizarea acestuia sunt situate pe nivelul doi al ierarhizarii.
Revenind la problema alegerii puterii motorului de actionare aceasta este aparent o problema simpla dar cu implicatii economice mari. Problema se pune in general astfel: sa se determine puterea nominala a motorului care pentru un program de fabricatie respectiv de productivitate dat, sa nu se depaseasca capacitatea termica a motorului. Din aceasta conditie generala rezulta tendinta supradimensionarii astfel incat motorul sa functioneze deseori cu mult sub capacitatea termica. In acest caz apar consumuri specifice mari de energie electrica pe seama randamentului scazut al conversiei energiei in domenii de puteri mici.
Tinand cont ca durata de exploatare a unui motor electric depaseste 30 ani, costurile energetice integrate pe aceasta durata depasesc cu mult costul initial al investitiei la achizitionarea motorului.
Capacitatea termica a motorului este corelata cu sistemul de racire care poate sa fie prin autoventilatie, cu ventilatie fortata cu aer de racire la temperatura ambianta, respective cu aer de racire la temperatura joasa, obtinuta prin intermediul unei instalatii frigorifice. Cu cat sistemul de racire este mai eficient, cu atat puterea nominala a motorului creste.
Se poate imagina urmatoarea solutie tehnica de utilizare rationala a unui motor electric din cadrul unui flux tehnologic de fabricatie: in regim de productivitate redusa motorul functioneaza autoventilat, la productivitate medie se pune in functionare ventilatia fortata iar in regim de productivitate maxima se pune in functiune instalatia frigorifica pentru marirea eficientei sistemului de ventilatie fortata a motorului de actionare. In acest mod se poate mentine randamentul conversiei la un nivel inalt pentru o gama larga a regimurilor de functionare, economiile provenind din faptul ca motorul functionand in aceasta maniera are puterea nominala de catalog si gabaritul mult diminuate.
Sistemele de actionare electrica cu m.a. alimentate cu tensiuni si frecvente variabile permit obtinerea unor regimuri de functionare intr-o gama larga de viteze si din acest punct de vedere sunt similare motoarelor de curent continuu alimentate prin intermediul redresoarelor comandate, exceptand faptul ca vitezele maxime ale m.a. sunt cu mult superioare fata de masinile de curent continuu . In raport cu reteaua electrica de alimentare cele doua tipuri de actionari se comporta diferit. Convertizorul static de frecventa fiind conectat la retea prin intermediul unui redresor necomandat este practic un receptor cu factor de putere unitar. Din acest motiv este usor de aratat ca pe masura ce viteza actionarii scade se micsoreaza si curentul I absorbit din retea daca cuplul se mentine constant. Puterea activa in aceste conditii este:
P=3UIcos? ? 3UI
unde tensiunea U a retelei se presupune ca este constanta. Puterea activa la bornele motorului, neglijand pierderile din stator se poate aproxima cu puterea electromagnetica 
3UI =kM?1 
unde constanta k tine cont de parametrii transformatorului de alimentare a convertizorului si ai circuitului intermediar. La sistemele de actionare cu U si ? variabili, chiar si in regim dinamic alunecarea este mica, deci ?1 ? ?. Rezulta in final:
M=3UI/k?1
Deci pentru M si U constante, rezulta I/?=constant.
In cazul unei actionari in c.c. cu redresor comandat, pentru cuplu M constant, curentul absorbit din retea este de asemenea constant, deoarece factorul de putere este variabil. Pe masura ce viteza scade creste unghiul ? de comanda pe grila si scade factorul de putere, deoarece cos? ? cos? cuplul fiind mereu egal cu M=K?I indiferent de marimea vitezei ?.
In figura 1 s-au reprezentat diagramele curentilor I absorbiti din reteaua de alimentare pentru cele doua tipuri de actionari analizate in cazul functionarii la cuplul nominal constant.


Fisiere in arhiva (1):

  • Sisteme de Actionare Electrica.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 5 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!