Transportor cu Bandă

Să se proiecteze acţionarea electrică cu motor asincron cu rotor bobinat cu recuperarea energiei de alunecare printr-o cascadă subsincronă cu tiristoare a unui transportor cu bandă de mare capacitate utilizat la transportul minereurilor complexe.

Date constructive:

ParametruRelaţia de calculValoarea pentru n = 10

Lungimea transportoruluiL= 50+5•nL = 100 [m]

Înclinaţia benzii = 10 + 0,25•n ≈ 12,5[]

Productivitatea volumetricăQ = 4000 –100•nQ = 3000 [m3/h]

Granulaţia minereurilorg = 100+10•ng = 200 [mm]

Densitatea minereurilor = 1,4 [t/m3] = 1,4 [t/m3]

Proiectul va cuprinde:

A.Memoriu tehnic.

B.Breviar de calcul.

C.Partea desenată.

1. Memoriu tehnic

Transportoarele cu bandă sunt utilaje de transport cu funcţionare continuă ce efectuează transportul materialelor în flux neîntrerupt şi, în general, într-un singur sens. Se utilizează foarte mult în industrie pe motivul că au o greutate proprie redusă, au construcţie simplă, cost de producţie redus şi posibilităţi totale de automatizare.

Elementul principal este un organ flexibil de tracţiune (banda) în care se realizează forţa de tracţiune necesară pentru deplasarea sarcinilor şi care suportă sarcinile, banda fiind ghidată la cele două capete de tamburul de antrenare şi cel de întindere iar pe traseu prin intermediul unor role superioare şi inferioare.

În general unghiul de înclinare al benzii transportoare nu poate fi mai mare de 20, condiţie impusă de curgerea naturală (căderea) materialului de transport. Debitul transportoarelor cu benzi depinde de lăţimea şi de viteza de deplasare a benzii, variind între limite largi, putând atinge câteva mii de tone pe oră. Lungimea liniilor transportoare poate ajunge la 200 km iar un transportor modern are o lungime de maxim 2 – 3 km; viteza benzii este de obicei de1,5 – 3 m/s iar lăţimea ei atinge 2 m. Transportoarele permit să se întocmească scheme foarte variate ale fluxurilor tehnologice.

Transportorul cu bandă constă dintr-o bandă elastică fără sfârşit (3), toba motoare (1), tamburul de întindere. Banda înfăşoară tamburul motor şi cel de întoarcere şi, în timpul învârtirii acestora ea se înfăşoară şi se desfăşoară pe tamburi. Ramura benzii care transportă materialul se numeşte ramură de lucru sau ramură purtătoare, iar ramura inferioară ce nu cuprinde material se numeşte ramură goală. Banda poate avea diferite unghiuri de înfăşurare pe tamburul de antrenare ,cu cit unghiul de înfăşurare este mai mare avem o forţă de aderentă superioară intre tambur şi bandă. Inserţia de material plastic sau textil asigură rezistenta la tracţiune ,iar învelişul din cauciuc o protejează asigurând rezistenta la uzură şi elasticitatea benzii.

Ramura purtătoare se sprijină pe un tren de role montat pe un schelet metalic fix. Efortul de întindere este creat de toba motoare şi se transmite benzii prin intermediul forţelor de frecare dintre suprafeţele acesteia şi tobă. Valoarea suficientă a forţei de frecare şi compensarea alungirii benzii în timpul lucrului se realizează cu dispozitive de întindere ce pot fi contragreuăţi sau mecanisme de întindere cu şurub.

Acţionarea transportorului se realizează de obicei cu ajutorul unui motor electric prin intermediul unui reductor mecanic care să reducă turaţia motorului de antrenare, la o turaţie convenabilă astfel ca viteza benzii să se încadreze între limitele normale.

Transportoarele utilizate atât sub formă de maşini separate cât şi sub formă de sistem de linii transportoare simple se pornesc atât fără sarcină cât şi suprasarcină sau sub sarcină. În oricare din cazurile menţionate motoarele de acţionare trebuie să accelereze transportorul respectiv până la viteza nominală.

Alimentarea transportoarelor se face de obicei din buncăre sau de pe alte transportoare prin intermediul pâlniilor de încărcare, iar descărcarea la capăt prin pâlnii de descărcare.

Determinarea puterii de acţionare a motorului poate fi făcută în două moduri:

- tehnologic: - în cazul în care se ia în considerare productivitatea transportului şi lungimea de transport.

- tensional: - când se iau în considere tensiunile ce apar în organul flexibil de tracţiune.