Calculul Preliminar de Proiectare a Centralelor Electrice de Termoficare

Extras din proiect Cum descarc?

INTRODUCERE
Zilele trecute, după o şedinţă tumultoasă şi cu scandal, convocată de premierul Vlad Filat, s-a anunţat că Ministerul Economiei va elabora un program de restructurare a sectorului energetic, pentru a transforma întreprinderile deţinute de stat în unele eficiente şi competitive.
Totodată, programul ar urma să soluţioneze problema datoriilor acumulate de întreprinderile din sector pe parcursul anilor. Potrivit vicepremierului Valeriu Lazăr, noua guvernare a preluat o povară prea grea în sectorul energetic, pentru a soluţiona problemele întreprinderilor respective în patru-cinci luni. Or, datoriile acumulate, pe lanţ, de agenţii economici din acest domeniu numai faţă de SA Moldovagaz se cifrează la 2,3 miliarde de lei.
Nu este ceva nou în această intenţie. Despre o eventuală restructurare a sectorului energetic a tot vorbit şi Vasile Tarlev şi Zinaida Greceanîi în perioada când ocupau fotoliul de premier. Au fost elaborate şi unele proiecte de restructurare a sectorului, dar până la punerea lor în practică nu s-a ajuns. Comuniştii au preferat să conserve situaţia fără a apela la măsuri drastice.
De fapt despre o restructurare, putem vorbi doar la întreprinderile energetice din Chişinău şi nicidecum de întreaga republică. Lanţul tuturor relelor, porneşte de la Termocom, continuă cu CET-1 şi CET-2 şi aşa se ajunge la Moldovagaz. Ţinând cont că aceste datorii s-au acumulat în decurs de 10-11 ani, este clar că în câteva luni nu se poate de rezolvat problema. Totodată simpla lichidare a Termocom, cum propun unii politicieni nu salvează situaţia.
Constatăm că se repetă situaţia din anii 1997-1999, când autorităţile puse la perete de situaţia dramatică din sector au decis să-l restructureze. În aprilie 1999, Parlamentul adopta Legea privind restructurarea datoriilor întreprinderilor din sectorul energetic: „în scopul ameliorării situaţiei financiare a întreprinderilor din sectorul energetic şi al pregătirii acestora de privatizare şi al executării Legii nr.233-XIV din 23 decembrie 1998 cu privire la proiectul individual de privatizare a întreprinderilor din sectorul electroenergetic".
Potrivit acestei legi, întreprinderi precum CET-1 şi CET-2 din Chişinău, CET-Nord din Bălţi, RE Chişinău, RED Centru, RED Sud, RED Nord şi RED Nord-Vest urmau a fi privatizate „fără datoriile creditoare şi debitoare cu termenul de peste 60 de zile la data semnării contractelor de vânzare-cumpărare 
De asemenea, erau anulate datoriile instituţiilor bugetare pentru consumul de gaze naturale, de gaze lichefiate, de energie electrică şi termică.
Valoarea anulărilor de datorii a fost atunci estimată la câteva miliarde de lei. Numai fosta companiei de stat Moldenergo acumulase datorii mai mari de 1/3 din bugetul anual al ţării, 80% dintre care erau pentru gaze.
Prin aceeaşi legi au fost anulate şi datoriile în valoare de 140 mil. USD ale RE Chişinău, RED Centru, RED Sud, RED Nord şi RED Nord-Vest faţă de întreprinderea de stat Moldtranselectro pentru livrarea de energie electrică.
Anularea enormelor datorii, sau asumarea acestora de către stat, a făcut posibilă în februarie 2000, privatizarea a trei reţele electrice de distribuţie de către compania spaniolă Union Fenosa. Mai departe însă procesul de privatizare din sectorul energetic s-a înglodat.
Aceste acţiuni au avut ca efect, deşi cu întârziere de 3-4 ani, ieşirea treptată din criza plăţilor ce cuprinsese la acel moment întreg sectorul energetic şi eliminarea completă a plăţilor prin sistemul barter. Cel mai bine a evoluat întreprinderile de distribuţie, care au ajuns să ramburseze datoriile acumulate în anii 2000-2003 şi să facă investiţii. Mult mai proastă este situaţia în cazul CET-urilor, care nici astăzi nu sunt în stare să ramburseze datoriile şi să plătească 100% din livrările de gaze. De fapt ele ar putea plăti, dacă Termocom, ar achita livrările.
De exemplu, datoriile creditoare, dar şi debitoare ale celor trei CET-uri au crescut în permanenţă. Şi dacă în anul 2001 datoriile creditoare erau de 976 mil. lei, iar cele debitoare de 815 mil. lei, apoi la începutul anului 2008 mărimea lor practic era dublă. 65% din datoria creditoare revine celei pentru gaze, restul este pentru apa tehnică, faţă de bănci etc. Altfel spus datoria pentru gaze este doar o parte a problemei, deşi cea mai importantă.
Aşa că Legea din 1999, nu a dus la eliminarea completă a chestiunii datoriilor din sectorul energetic. Unele companii din sector au semnat şi după 1999 contracte de import de resurse energetice de la diferiţi furnizori străini. Ulterior întreprinderile nu puteau să plătească, în consecinţă, furnizorii apelau la instanţe pentru a recupera datoriile. În anul 2000, la cererea unor firme înregistrate în Elveţia o instanţă locală a decis punerea sub sechestru a tuturor activelor şi bunurilor Hidrocentralei de la Costeşti, a sediului ministerului Energeticii şi a altor active. 
În august 2009, am asistat la o repetare a acelei situaţii, când din cauza unor datorii de 20 mil. lei, acumulate de întreprinderi de stat au fost blocate conturile Ministerului Economiei. În decembrie 2009, la solicitarea Chişinău-Gaz au fost blocate conturile CET-2. La începutul anului 2010 din cauza unor datorii de circa 40 mil. lei acumulate de întreprinderea Apă-Canal Bălţi faţă de furnizorul de energie RED Nord, urma să fie sistată livrarea de curent electric întreprinderii şi în consecinţă oraşul Bălţi şi alte localităţi ar fi urmat să rămână fără apă.
Se pare că fosta administraţie comunistă a lăsat în urma sa o bombă ce ar putea avea efecte distrugătoare, dacă nu este dezamorsată. Nu întâmplător, pentru a şti mai bine care este situaţia cu datoriile din acest sector, premierul Vlad Filat a solicitat Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) să efectueze un audit la toate întreprinderile energetice, pentru a clarifica situaţia reală a acestora, dar şi pentru a identifica eventuale căi de redresare a lor. 
Până atunci noi putem doar constata că o serie de factori au condus la o asemenea situaţie. În primul rând, aceasta se datorează tarifelor ireale. Potrivit unor calcule, au fost ani când preţul livrării agenţilor energetici acoperea doar 2/3 din costul real. Şi în prezent energia termică este distribuită sectorului locativ din Chişinău la un preţ mai redus comparativ cu costurile reale. Recunoaşte chiar ANRE, când spune că nu a inclus în tarif, pierderile acumulate de întreprindere, în urma neajustării la timp a tarifelor.
În al doilea rând, costurile de producţie mari se datorau uzurii echipamentului tehnologic, atât morale, cât şi fizice, care în unele cazuri depăşesc o vârstă de 50 ani. Mai este şi problema mentalităţii neocomuniste ce domină sistemul de gestionare a economiei în Moldova, practica îngheţării datoriilor prin acorduri-memorandum etc. Totodată datoriile enorme, făceau şi fac imposibilă atragerea investiţiilor în centralele electrice. Numai pentru modernizarea CET-urilor este nevoie de miliarde de lei, iar banii respective lipsesc. Potrivit vicepremierului Valeriu Lazăr, o soluţie ar fi identificarea unor parteneri stabili pentru o perioadă de 15 ani, care ar investi în modernizarea CET-urilor, cu posibilitatea de a-şi recupera investiţiile.
Evoluţiile de ultimă oră arată că, atât autorităţile, cât şi managerii au conştientizat faptul că fără rezolvarea a chestiunii datoriilor nu pot fi atrase investiţii în sectorul energetic. Cum va fi rezolvată de această dată chestiunea datoriilor e greu de spus. Presate de Gazprom şi mai ales de preţurile tot mai mari pentru resursele energetice, autorităţile caută febril soluţii pentru a face ca întreprinderile din sector să activeze cu profit şi să-şi sporească eficienţa.
SARCINA LUCRĂRII DE AN
Să se realizeze calculul preliminar de proiectare a unei centrale electrice de termoficare,în regim nominal de funcţionare,cu următoarele date iniţiale. 
1. Puterea electrică la borne 
2. Sarcina de termoficare 
3. Debitul de abur la priza industrială 
4. Presiunea la priza industrială 
5. Temperatura la priza industrială 
6. Coeficientul de purjă 
7. Cota de condensat returnat de la consumatorul industrial 
1. ALEGEREA UTILAJULUI DE BAZĂ ŞI ÎNTOCMIREA SCHEMEI TERMOMECANICE A CENTRALEI ELECTRICE DE TERMOFICARE 
1.1. Alegerea numărului şi tipului turbinelor cu abur Ilustrarea conveţională a procesului de destindere a vaporilor în turbină
Numărului şi tipul turbinelor cu abur se alege din [1] în funcţie de : 
Puterea electrică la borne şi parametrii de stare a aburului în priza industrială .
Alegem trei turbine de tipul : ПТ-50-130/70
• Fabricat la uzina : TM3.
• Puterea la bornele generatorului electric a unei singure turbine : .
• Presiunea aburului viu : .
• Temperatura aburului viu : .
• Numărul prizelor nereglabile : 4.


Fisiere în arhivă (5):

  • Calculul Preliminar de Proiectare a Centralelor Electrice de Termoficare
    • Calculul Preliminar de Proiectare a Centralelor Electrice de Termoficare.doc
    • Cuprins.doc
    • Foaie de titlu.doc
    • Schema principala A3.vsd
    • ultimulconversiaproectulvarianta7.xmcd

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii înapoi garantat!

Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Proiecte.ro.


Descarcă acest proiect cu doar 5€

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.

1. Numele și adresa de email:

ex. Andrei, Oana
ex. Popescu, Ionescu

* Pe adresa de email specificată vei primi link-ul de descărcare. Asigură-te că adresa este corectă și că poate primi email-uri.

2. Alege modalitatea de plată preferată:



* La pretul afișat se adaugă 19% TVA.


Hopa sus!