Anglicisme în Terminologia Muzicală

Datorită faptului ca în ultima perioadă în vocabularul limbii române au intrat foarte multe neologisme, provenite din diferite limbi, în toate domeniile, cum ar fi domeniul sportiv, domeniul vestimentar, domeniul tehnic, domeniul economic, domeniul administraţiei, domeniul comerţului etc., am ales ca în lucrarea de faţă să mă axez pe domeniul muzical, acesta fiind întâlnit peste tot, şi mai ales utilizat foarte mult de tineri care au cel mai mare acces la el. Cu toate că multe cuvinte au corespondent şi în română, se preferă folosirea termenului din engleză.

În domeniul muzical, cele mai multe neologisme sunt cuvinte englezeşti, cărora lingviştii, printre care şi Adriana Stoichiţoiu, Mioara Avram, Sextil Puşcariu le-au dat denumirea de „anglicisme”. Aceste anglicisme, împrumuturi şi influenţe, sunt necesare, chiar pozitive, dacă nu sunt folosite în mod exagerat.

Anglicismele sunt definite ca „împrumuturi recente din engleza britanică şi americană incomplete sau deloc adaptate (ca atare, ele se scriu şi se rostesc în română într-un mod foarte apropiat sau identic cu cel din limba de origine)” , acestea ajutând şi la modernizarea lexicului românesc, înnoirea vocabularului unei limbi fiind un proces esenţial şi inevitabil datorită schimbărilor care au loc permanent în societatea umană. O altă definiţie a anglicismelor este dată de Mioara Avram „împrumuturi recente din engleza britanică şi americană, incomplet sau deloc adaptate (ca atare, ele se scriu şi se rostesc în română într-un mod foarte apropiat sau identic cu cel din limba de origine)”

O clasificare a anglicismelor este făcută de Sextil Puşcariu, care le împarte în anglicisme necesare şi anglicisme de lux . Anglicismele de „lux” sunt împrumuturile inutile, care ţin de tendinţa de ordin subiectiv a unor categorii sociale de a se individualiza lingvistic în acest mod. Astfel de termeni nu fac decât să dubleze cuvintele româneşti, fără a aduce informaţii suplimentare . Anglicismele necesare sunt „cuvinte sau unităţi frazeologice care nu au corespondent românesc sau care prezintă anumite avantaje în raport cu termenul autohton” .

În paginile care urmează voi încerca să realizez o analiză a unor termeni din terminologia muzicală, pentru a observa la final în ce categorie de anglicisme intră şi cum sunt acestea folosite de vorbitorii de limbă română (exemplificând prin exemple). Aceste cunvinte pot fi regăsite în diferite cărţi de specialitate, precum şi în dicţionare.

BACKGROUND /becgraund/ s.n. – fundal sonor care susţine şi completează partea solistică, instrumentală sau vocală.

-pl. backgrounduri

-art. backgroundul

“Cele 2 piese seaseamănă în ceea ce priveşte bacground-ul .” (http://www.muzica.ro)

BACKING /beg'ing/ s.n. – vocal

„Justin Timberlake a realizat partea de backing vocal pentru una dintre piesele înregistrate de Sheryl Crow pentru un nou album, după ce chiar el i-a propus solistei colaborarea, informează presa internaţională.” (http://www.realitatea.net)

BAND /beand/ s.f. – orchestră

„Band-ul lui Ştefan Bănică s-a descurcat minunat la concertele de Crăciun.” (http://libertatea.ro)

BEAT /bit/ adj.invar. - bătaie, timp al unei măsuri;

- care aparţine unui stil distinct în rockul modern.

„E o piesă lirică, pe beat-uri fresh, în care mă regăsesc.” (http://www.protvmagazin.ro)

„Pentru aceasta ,ei au adoptat o combinaţie între house, techno, jazz şi afro-beat şi au creat o muzică încărcată cu energie şi pozitivă.” (http://libertatea.ro)

BOYBAND /boibend/ s.n. - trupă de băieţi.

-cuvant compus din „boy” (băiat) şi „band” (trupă)

„...a fost ziua în care boyband-ul britanic a anunţat public destrămarea trupei.” (http://www.bravo.ro)