Ajutorul de stat în România conform statutului de stat membru al UE

Conceptul de ajutor de stat

Conceptul de ajutor de stat a fost interpretat de Comisia si de Curtea de Justitie intr-un sens foarte larg, astfel incat el include orice ajutor public, acordat de catre autoritatile centrale , precum si ajutoarele acordate de autoritatile locale sau regionale. Mai mult ,ajutorul poate provenii chiar de la organisme private sau alte organisme asupra carora statul, o institutie publica , o autoritate locala sau regionala exercita o influenta puternica direct sau indirect. Forma sub care este acordat ajutorul sau motivul acordarii nu sunt relevante. Ceea ce conteaza in cazul ajutoarelor de stat sunt efectele generate de acestea asupra concurentei de pe piata.

In interpretarea Comisiei si a instantelor comunitare , exista 4 conditii cumulative in care o masura sau tranzactie economica in care este implicat statul poate fi considerate ca inplicand ajutor de stat. Aceste conditii sunt:

- sa implice utilizarea resurselor statului;

- sa confere un avantaj firmelor beneficiare;

- sa fie selective;

- sa distorsioneze sau sa ameninte cu distorsiunea concurentei la nivel transfrontalier.

Ca atare putem concluziona ca o masura va fi considerate drept ajutor de stat in urmatoarele circumstante:

● implica utilizarea resurselor statului

Conform Art. 87(1) CE, ajutorul de stat poate fi acordat “de catre sta sau din resursele statului”. Rezulta ca forma in care ajutorul de stat este acordat este irelevanta din punct de vedere al controlului ajutorului de stat , ceea ce conteaza este efectul masurii. Distinctia dintre “ajutorul acordat de stat” si “ajutorul acordat din resursele statului” are rolul de a face esplicit faptul ca nu numai ajutorul acordat de guvernul central, ci si ajutorul acordat de autoritatile locale si regionale, precum si de organismele publice si private ce actioneaza in numele statului intra in sfera de control a Comisiei.

● confera un avantaj firmelor beneficiare

Interpretarea data conceptului de “avantaj conferit” s-a dovedit cruciala in asigurarea unei sfere largi de cuprindere pentru reglamentarile comunitare privind ajutorul de stat. Inca din primii ani ai aplicarii reglemantarilor din tratat referitoare la ajutorul de stat , Curtea Europeana de Justitie (CEJ) a devenit notiunea de ajutor de stat ca “incluzionand orice masura , indifferent de forma ei, ce reduce povara suportata in mod normal de o firma , chiar daca ea nu reprezinta o subventie directa in sensul strict al termenului , ci este echivalenta acesteia in virtutea naturii si efectelor ei”.

● este selective

Art. 87(1) CE se aplica doar masurilor care au o natura selective, adica acelora care “favorizeaza anumite activitati sau producerea anumitor bunuri”. Aplicarea criteriului selectivitatii atrage dupa sine trasarea unei distinctii intre masurile cu aplicabilitate generala , cu alte cuvinte acele masuri care se aplica tuturor firmelor si sectoarelor fara deosebire , si masurile care genereaza avantaje doar pentru anumite firme sau sectoare. Diferenta dintre masurile de sprijin generale si cele selective ramane neclara in dreptul comunitar al ajutorului de stat.