Analiza dinamică a cifrei de afaceri în cadrul BRD - Groupe Societe Generale

Introducere

Tema aleasa pentru acest referat este analiza diagnostic a cheltuielilor de exploatare ale unei intreprinderi, pe total si pe structura. Ca parte componenta a acestor cheltuieli de exploatare , am ales pentru analiza cheltuielile materiale ale intreprinderii.

Am ales aceasta tema deoarece, in activitatea oricarui agent economic sunt necesare consumuri de resurse a caror exprimare valorica formeaza asa – zisele cheltuieli, elemente ce concura la formarea costului de productie si care au un aspect hotarator asupra nivelului rentabilitatii activitatii respective. Analiza structurii cheltuielilor prezinta o importanta deosebita, permitand formularea unor concluzii in ceea ce priveste comportamentul consumurilor si contributia acestora la generarea de venituri. In totalul cheltuielilor , cele de exploatare constituie componenta de baza. In cadrul acestora din urma, cheltuielile materiale detin ponderea cea mai mare , iar analiza permanenta a acestora efectuata de conducere va permite luarea deciziilor privind reducerea lor.

Scopul analizei pe care o vom efectua urmareste sa ofere o imagine de ansamblu asupra dinamicii si modificarilor structurii cheltuielior de exploatare, identificand acele categorii ce necesita o mai mare atentie din partea factorilor de decizie. Variatiile intervenite in structura acestor cheltuieli trebuie privite comparativ cu prevederile, pentru a observa daca s-a realizat programul stabilit. Ca urmare a analizei, conducerea trebuie sa gaseasca modalitati de ameliorare a acestor cheltuieli de exploatare, avand in vedere faptul ca ele sunt in legatura directa cu obiectul de activitate al intreprinderii, constituind domeniul principal in care se pot initia si realiza importante masuri de sporire a eficientei economice.

Ca element component, cheltuielile materiale necesita o analiza permanenta din partea conducerii, pentru a putea interveni in cazul unei evolutii nefavorabile. Obiectivul principal pentru asigurarea imbunatatirii performantelor economico- financiare si consolidarii pozitiei intreprinderii pe piata il reprezinta reducerea cheltuielior materiale, fara a afecta calitatea produselor si conditiile de desfasurare a activitatii.

Capitolul 1. Conţinutul aplicativ şi metodologic al

analizei activităţii economico-financiare

Prin definiţie, analiza economico-financiară este un proces complex de cunoaştere a stării economico-financiare a unui agent economic, a unei ramuri sau a economiei naţionale în ansamblul ei, în condiţii concrete de loc şi timp, folosind metode adecvate şi indicatori specifici în vederea individualizării şi dimensionării factorilor şi cauzelor cu acţiune pozitivă sau negativă, care au determinat o anumită condiţie economico-financiară, precum şi reglarea prin decizii tactice şi strategice a echilibrului dintre lichiditatea activelor şi exigibilitatea elementelor de pasiv, a echilibrului funcţional dintre nevoile curente şi resursele implicate, precum şi a corelaţiei globale a costului resurselor cu randamentul întrebuinţărilor.

Din punct de vedere al raportului între momentul în care se efectuează analiza şi momentul producerii fenomenelor se disting două tipuri fundamentale de analiză economico-financiară:

a) Analiza post-factum - denumită şi analiza post-operatorie sau analiza activităţii (respectiv analiza comparativă în profil dinamic, teritorial sau în raport cu planul) se referă la analiza situaţiei fenomenelor care au înregistrat o anumită configuraţie în trecut sau în prezent. Această formă de analiză este, în esenţă, o analiză diagnostic, prin care se cercetează rezultatele unui agent economic, se evidenţiază în principal rezultatele obţinute în raport cu obiectivele din programul propus sau în dinamică, factorii care au influenţat pozitiv sau negativ nivelul acestora, precum şi rezervele potenţiale nevalorificate.

b) Analiza previzională - denumită şi analiza prospectivă sau analiza de prognoză, are ca scop estimarea evoluţiei viitoare a unui fenomen economico-financiar folosind metode de cercetare previzională sau de prognoză, precum şi metode de simulare a rezultatelor economico-financiare în variante de condiţii posibile. Analiza previzională prezintă o importanţă deosebită pentru fundamentarea programelor de consolidare şi dezvoltare economică.

După perioada la care se referă, se disting următoarele tipuri de analiză economico-financiară:

a) Analiza curentă (analiza operativă) - se efectuează, de regulă, zilnic sau se referă la perioade scurte de timp (săptămână, decadă). Această analiză prezintă o importanţă deosebită pentru conducerea şi controlul operativ al activităţii economico-financiare de către organele care asigură conducerea executivă, pentru reglarea proceselor economice imediat ce se constată anumite disfuncţionalităţi, pentru adoptarea instantanee a măsurilor care se impun în vederea asigurării condiţiilor necesare realizării integrale şi la timp a obligaţiilor asumate sau obţinerea rezultatelor economico-financiare dorite. Analiza curentă se efectuează pe baza datelor furnizate de evidenţa tehnico-operativă şi contabilă sau a constatărilor faptice. Extinderea prelucrării automate a datelor creează condiţii tot mai favorabile pentru ca analiza operativă să devină un instrument eficace în conducerea activităţii economico-financiare.

b) Analiza periodică - această analiză se efectuează, de regulă, la intervale mai mari de timp şi se referă la o lună, trimestru, semestru sau an. Acest tip de analiză are o sferă mai cuprinzătoare, incluzând totalitatea aspectelor sau subsistemelor care privesc activitatea economico-financiară. În acest caz se caracterizează atât dinamica cât şi modul de realizare a obiectivelor stabilite pentru perioada respectivă.

c) Analiza special organizată - în această categorie se includ analizele solicitate de diverse organisme exterioare sistemului economico-social studiat, cum ar fi analizele efectuate de către organele de control fiscal ale Ministerului Finanţelor Publice, de Curtea de Conturi şi alte analize similare.

Caracterul ştiinţific şi eficienţa analizei economico-financiare sunt asigurate în măsura în care se respectă cu stricteţe următoarele cerinţe:

- cunoaşterea corectă a rolului şi modului de funcţionare a legilor economice obiective specifice economiei de piaţă;

- cunoaşterea contextului politic, economic şi social, intern şi internaţional, în care îşi desfăşoară activitatea agentul economic;

- analiza economico-financiară trebuie să se bazeze pe informaţii reale, rezultate din surse de informare obiective;

- asigurarea unui grad corespunzător de complexitate, evidenţiind toate aspectele şi factorii care influenţează pozitiv sau negativ starea fenomenelor analizate, indiferent de mărimea şi extinderea acestor influenţe şi de efectele favorabile sau nefavorabile pe care le propagă;

- analiza are la bază metode adecvate, adaptate la specificul fiecărei etape de lucru, corespunzător obiectivului propus şi a căror fiabilitate ştiinţifică a fost verificată în practica de analiză economico-financiară şi care pot oferi concluzii utile pentru soluţionarea practică a problemelor cu care se confruntă agenţii economici;

- analiza economico-financiară se efectuează sistematic şi operativ, astfel ca pe baza ei să se poată identifica în mod oportun apariţia unor deficienţe, a unor stări de fapt nesatisfăcătoare. Numai în aceste condiţii, analiza nu se finalizează printr-o simplă constatare tardivă a stării economico-financiare, ci poate contribui la prevenirea unor fenomene cu influenţă negativă, la înlăturarea din timp a consecinţelor acestora, precum şi la îmbunătăţirea parametrilor funcţionali şi de performanţă ai agentului economic pe baza adoptării unor măsuri operative şi eficiente;