Analiza Evolutiei Gradului de Fiscalitate in Romania si a Implicatiilor Sale

Extras din proiect Cum descarc?

Politica fiscala joaca un rol foarte important in cadrul politicilor aplicate de Guvern in vederea realizarii principalelor obiective macroeconomice, fiind definita ca ,,ansamblul deciziilor de natura fiscala luate de factorul decident public, in scopul asigurarii resurselor financiare, destinate finantarii nevoilor publice si a realizarii unor finalitati de natura economico-sociala, in conditiile in care asupra economiei actioneaza factori reali sau obiectivi, a caror tendinta nu este exclusiv ciclica" .
Deciziile de politica fiscala privesc sursa si volumul resurselor financiare, metodele de prelevare a acestora precum si facilitatile care se acorda unor categorii sociale. Indiferent de caracteristicile acestor decizii, politica fiscala are impact asupra evolutiei structurale a impozitelor dar si asupra marimii prelevarilor de natura fiscala.
Capitolul 1. Conceptul de presiune fiscala
O mare parte din veniturile statului sunt constituite din prelevarile fiscale, respectiv impozite si taxe. Se considera ca, veniturilor fiscale sunt cu mult superioare celor nefiscale deoarece numarului institutiilor publice in economie este redus iar gradului de autofinantare a acestora este scazut.
Profesorul Filip Gheorghe defineste presiunea fiscala sau rata fiscalitatii ca ,,expresia procentuala a partii redistribuite din veniturile (averile) dobandite de fiecare contribuabil, respectiv a partii din PIB realizat (la scara nationala), prin prelevari obligatorii la fonduri folosite pentru finantarea de cheltuieli publice" . In alt mod de abordare, presiunea fiscala este privita ca o expresie relativa a sarcinii fiscale platita de contribuabil sau ,,semnifica cat de apasatoare sunt impozitele sau, altfel spus, cat de mare este povara fiscala ce apasa pe umerii contribuabililor" .
Alti autori definesc presiunea fiscala, ca masura in care contribuabilii platesc impozite si taxe din veniturile si averea lor, sub forma unor prelevari obligatorii instituite si percepute prin constrangere legala de catre stat, in perioada unui an fiscal. De asemenea, se considera ca "presiunea fiscala este in general data de rata fiscalitatii, care se calculeaza ca raport intre incasarile fiscale (de nivel central si cel al colectivitatilor locale) inclusiv contributia la asigurarile sociale de stat intr-o anumita periaoda, de regula un an, si valoarea produsului intern brut, realizat in aceeasi perioada, de o economie nationala" .
Prin urmare, presiunea fiscala este acea proportie din venituri la care personele fizice ori juridice trebuie sa renunte, nevoiti si obligatoriu, in avantajul statului, sub forma unor impozite si taxe, care se vor consemna in bugetul de stat, bugetele locale ori fondurile publice speciale.
Presiune fiscala impusa de catre stat are ca misiune concilierea a doua tendinte, a autoritatilor publice si a contribuabililor. Astfel, statul urmareste ca prelevarile fiscale, care au ponderea cea mai mare in bugetul de stat, sa fie cat mai mari pentru a acoperi in intregime cheltuielile publice, iar contribuabilii doresc ca impozitile si taxele sa fie scazute, pentru ca venitul net ramas sa fie cat mai mare.
Cu toate acestea in secolul al XIX-lea si al XX-lea s-a observat un trend crescator al presiunii fiscale, din cauza extinderii rolului statului in sfera economica si sociala. Cu privire la aceasta tendinta, Fernand Braudel afirma ca ,,Aceasta crestere a sarcinii fiscale este relativ recenta, dar ea se accelereaza, an de an, drept urmare a rolului pe care si-l asuma statul providenta si, in acelasi timp, a recursului la o fiscalitate puternica servind ca masura anti-inflationista, in stare sa duca la reducerea consumului. Intrucat inflatia continua la fel de vioaie, unii economisti dezidenti ajung sa atribuie excesului tensiunii fiscale o responsabilitate mare in criza si inflatia zilelor noastre. Se preciceaza ideea ca am depasit o limita a suprapresiunii fiscale, care pune in pericol economiile supradezvoltate" .
Istoria probeaza ca unele actiuni violente ale masei, precum revoltele sau rascoalele, au fost din cauza presiunii fiscale ridicate ce nu a mai putut fi suportata. Exemple in acest sens ar fi: coloniile ateniene din Gecia Antica care s-au rasculat in secolul al IV-lea i. Hr. pentru a opri abuzurile fiscale ale metropolei; revoltele din Franta sub conducerea lui Charles al VI-lea, Philippe cel Frumos, Francois I, Henri al IV-lea, Louis al XIII-lea; revolutia engleza din secolul al XVII-lea datorata autoritarismului fiscal al monarhiei. In tara noastra, masele s-au rasculat in anul 1514 pe motivul unor impozite greu de suportat precum dijma , claca sau darile in bani.
Aceste revolte nu au drept scop schimbarea ordinii stabilite, ci ele exprima in cele mai multe cazuri respingerea masurilor (de obicei de natura fiscala) si protejarea unor traditii locale, a libertatii colective, scutiri de impozite si alte privilegii.
Astfel, se poate aprecia ca fiscalitatea, ca intrument reditributiv al veniturilor cat si ca element de presiune asupra populatiei, are efecte considerabile asupra societatii in general, iar din acesta cauza, problema fiscalitatii trebuie analizata atat din punct de vedere economic cat si social.


Fisiere in arhiva (1):

  • Analiza Evolutiei Gradului de Fiscalitate in Romania si a Implicatiilor Sale.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 5 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!