Introducere Armonizarea fiscala este in general inteleasa ca un proces de ajustare a sistemelor fiscale ale diferitelor jurisdictii in atingerea unui obiectiv de politica comuna. Armonizarea fiscala presupune eliminarea denaturarilor fiscale care afecteaza miscarile marfurilor si ale factorilor pentru a realiza o alocare mai eficienta a resurselor pe o piata integrata. Armonizarea fiscala poate servi unor obiective alternative, precum echitatea sau stabilizarea. De asemenea, poate fi inclus, impreuna cu armonizarea cheltuielilor publice, sub conceptul mai larg de armonizare fiscala. Definita indeaproape, armonizarea fiscala ghidata de acest obiectiv de politica implica - sub simplificarea ipotezelor despre alte instrumente politice si structura economica - convergenta catre o sarcina fiscala eficienta mai uniforma asupra marfurilor sau asupra factorilor de productie. Acest proces numit "armonizare fiscala" este prezent din 1966 odata cu prezentarea de catre Comisia Europeana a unui program care viza in principal o serie de actiuni menite sa grabeasca trecerea catre un sistem de TVA comun si definitiv. In sens larg armonizarea fiscala se refera la o sccesiune de aspecte cum ar fi: egalizarea fiscala sau unificarea, proceduri si reguli de colectare a impozitelor din anumite state, rate de impunere. Daca restrangem sfera de definire a acestui termen de armonizare fiscala putem spune ca aceasta se refera la procesul de eliminare a disensiunilor dintre sistemeule fiscale nationale pana la o anumita limita in care nu mai pot influentta procesul de alocare al resurselor intre state. In perioada postbelica odata cu formarea diferitelor uniuni vamale precum si perspectiva integrarilor regionale s-a pus problema liberei circulatii a marfurilor, resurselor si capitalurilor. Aceasta initiativa a dus la conceptul de armonizare vamala prin care s-a renuntat la taxele vamale pentru schimburi reciproce si implementarea unui tarif comun pentru diferitele relatii cu statele din afara UE. Totusi acest sistem nu a fost de ajuns pentru eliminarea tuturor barierelor fiscale deoarece unele state aveau la baza un sistm diferit de impozitare si nu erau deacord sa renunte la el. Concurenta fiscala ca si amortizarea fiscala are origini vechi fiind prezentata in literatura de specialitate prin numeroase definiri. Astfel in 2008 KEEN "defineste concurenta fiscala ca fiind in mod strategic un sistem prin care un stat sau o regiune isi stabileste diversi parametri de fiscalitate in functie de impozitele pe care le practica celelalte regiuni sau state". Tannenwald in 1999 defineste concurenta fiscala in punct de vedere a doua aspecte si anume concurenta fiscala implicita si explicita. Diferenta dintre cele doua aspecte era data de faptul ca Guvernul isi modifica sau nu obiectivele de politica fiscala. Armonizare vs competitie fiscala in Uniunea Europeana Exista multe puncte de vedere diferite ale economistilor care se lupta undeva intre concurenta fiscala si armonizarea fiscala in uniunea europeana. Ambele forme de impozitare au avantajele si dezavantajele lor. Pe langa definirile din literatura de specialitate mentionate mai sus, putem prezenta si numeroase avantaje si dezavantaje a celor doua forme de impozitare, iar pentru a putea obtine un punct de vedere relevant putem compara si alte modele de impozitare existente in intreaga lume. Tarile Asiatice In analiza acestor tari am considerat important sa evidentiez care sunt implicatiile diferitelor sisteme fiscale din aceste regiuni asupra integrarii anumitor sectoare prioritare, am analizat daca liberalizarea si concurenta sporita pot sa ofere mijloace de evitare a impozitarii sau conduc la o concurenta fiscala daunatoare. Tot aici am considerat necesar a specifica daca sunt anumite procedee de impozitare a veniturilor dar si a capitalului care ar putea influenta deschiderea progresiva a pietei prevazuta in servicii si bunuri, forta de munca sau investitii la nivel de regiune. Asadar impozitele din Asia de S-E au o rata de aproximativ 30%. Exista o deductibilitate a pierderilor fiscale iar scutirea de grup nu este disponibila. Pe de alta parte creditele fiscale sunt disponibile dar in acelasi timp limitate la relevanta veniturilor. Exista anumite tratate cum ar fi cel de la Mauritius cu Singapore si Indonezia care ofera oportunitati in ceea ce privesc veniturile. Impozitele retinute de la sursa variaza in special intre 15-20%, preturile de transfer nu au un control destul de activ, unele state avand anumite reguli de reglementare raporturile de datorie si capital propriu. Intreprinderile au permisiunea de a fi in totalitate straine cu exceptia Malaeziei si Indoneziei. Tarile asiatice cu exceptia Malaeziei si Singapore impun impozite bazate pe edari de actiuni, distorsiunile fiind atenuate prin anumite tratate sau eludate prin cedarea de actiuni la un anumit holding din alta parte. Zona de liber schimb este reprezentata prin sisteme de tarife comune si regulamente comune avand ca scop comun stabilirea comertului liber in regiune.
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Proiecte.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
