Dinamica si Structura Resurselor Financiare Publice ale UE

Cuprins proiect Cum descarc?

CAPITOLUL I 2
PROCESUL DE INTEGRARE EUROPEANA 2
CAPITOLUL II 5
BUGETUL UE DE LA INCEPUTURILE SALE 5
1.1 Un buget pentru realizarea obiectivelor politice 5
1.2 Bugetul ca instrument de schimbare a prioritatilor 6
CAPITOLUL III 9
SISTEMUL DE RESURSE PROPRII AL UNIUNII EUROPENE 9
3.1 Resurse proprii traditionale 13
3.2 Celelalte resurse proprii 14
3.3 Celelalte incasari 19
CAPITOLUL IV 20
DIMENSIUNEA SI CUANTIFICAREA VENITURILOR UNIUNII EUROPENE PE ANUL 2010 20
4.1 Dimensiunea veniturilor Uniunii Europene pe anul 2010 20
4.2 Realizarea politicilor UE in ceea ce priveste folosirea resurselor 22
BIBLIOGRAFIE 25


Extras din proiect Cum descarc?

CAPITOLUL I
PROCESUL DE INTEGRARE EUROPEANA
Uniunea Europeana este o organizatie supranationala a carei misiune este de a organiza relatiile dintre statele membre intr-o maniera coerenta. In forma actuala, Uniunea este rezultatul Tratatului asupra Uniunii Europene semnat la Maastricht la 7 februarie 1992 si intrat in vigoare la 1 noiembrie 1993.
Procesul de unificare europeana a demarat prin semnarea tratatelor de la Paris (1951) si Roma (1957), al caror scop initial era punerea in comun a productiei din anumite sectoare si crearea unei piete comune europene. In urma evolutiei si dezvoltarilor succesive, marcate de Actul Unic European din 1986, de Tratatele de la Maastricht si Nisa, scopul UE a devenit crearea unei 'uniuni din ce in ce mai stranse intre popoarele Europei', ceea ce e o formula de a evita notiunile de uniune politica sau de federatie, notiuni pe care tari ca Marea Britanie, Franta sau Danemarca le considera deocamdata inacceptabile.
Uniunea s-a extins de la sectoarele economice principale (libertatea de circulatie a bunurilor, politica de concurenta, politica agricola) la altele, care afecteaza sau care sunt afectate de deciziile comunitare, cum sunt politica de coeziune, politica sociala, politici macroeconomice, telecomunicatii, cercetare, o parte din sectoarele sanatate, educatie s.a.
In prezent, Uniunea se sprijina pe trei "stalpi" sau piloni: pilonul comunitar, constituit din trei comunitati: CECO, Comunitatea europeana (fosta CEE) si Comunitatea europeana a energiei atomice (Euratom); politica externa si de securitate comuna (PESC al doilea pilon); si cooperarea in materie de justitie si afaceri interne (al treilea pilon).
Uniunea Europeana este o organizatie unica. Ea nu este nici o federatie, nici o confederatie de state, nici o organizatie internationala, pentru ca nu are (inca) personalitatea juridica ce i-ar permite, spre exemplu, sa incheie acorduri cu state exterioare. Totusi, in realitate, doctrina recunoaste in general Uniunii aceasta personalitate, din moment ce ea deja a incheiat acorduri cu terte state. In fine, UE poseda o serie de institutii carora statele membre le-au transferat o parte a competentelor lor.
Ideea unei Europe unite a fost sustinuta de-a lungul secolelor de imparati si intelectuali deopotriva, dar numai dupa cel de-al doilea razboi mondial statele europene au institutionalizat forme de cooperare internationala, cu competente in domenii specifice, cum ar fi: Organizatia pentru Cooperare Economica Europeana (OCEE), Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), Uniunea Europei Occidentale (UEO). Aceste organizatii au pus bazele unei solidaritati mai stranse intre statele europene, dar inca manifestau trasaturile clasice ale unei uniuni a statelor si ale cooperarii interguvernamentale.
Inceputul procesului de integrare europeana - caracterizat prin trasaturi originale si specifice, care constituie baza actualei structuri a Uniunii Europene - poate fi considerat anul 1950, cand ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, a propus implicarea catorva state europene intr-un proiect de cooperare mai stransa, comparativ cu formele traditionale existente la acel moment. Acest nou tip de cooperare presupunea transferul de suveranitate catre o organizatie cu puteri de constrangere asupra membrilor sai. Initiativa a constat in integrarea productiei de carbune si otel a Frantei si Germaniei, in cadrul unei organizatii deschise participarii si altor state europene. Printre promotorii ideii unei Europe unite, acesta a fost primul pas catre o cooperare largita: o integrare sectoriala ce ar fi putut influenta si alte sectoare economice. Aceasta era ideea declarata, insa obiectivul politic imediat il constituia alipirea Germaniei la Europa si eliminarea rivalitatilor existente intre Franta si Germania privind zonele strategice ale Ruhr-ului si Saar-ului.
In 1951, negocierile desfasuarate intre sase tari - Belgia, Franta, Germania, Italia, Luxemburg si Olanda - au condus la semnarea Tratatului de la Paris, prin care se infiinta Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (CECO). 
O relansare in forta a ,,initativei europene" a avut loc in anul 1955, in cadrul conferintei de la Messina, la care ministrii afacerilor externe ai CECO au cazut de acord asupra infiintarii unei uniuni economice bazata pe o piata comuna si asupra crearii unei organizatii pentru energia
atomica. O comisie de experti condusa de Paul-Henry Spaak, ministrul belgian al afacerilor externe, a elaborat doua proiecte ce au condus la semnarea, in 1957, a celor doua Tratate de la Roma - cel prin care se infiinta Comunitatea Economica Europeana (CEE) si tratatul Comunitatii Europene pentru Energie Atomica (EURATOM).
Obiectivul imediat al Tratatului de la Roma, semnat la 25 martie 1957 si intrat in vigoare la 1 ianuarie 1958, era reprezentat de crearea unei ,,piete comune" si de abordarea progresiva a politicilor economice ale SM, ca mijloace de realizare a unei extinderi continue si echilibrate, a unei cresteri accelerate a standardelor de viata si a unor relatii mai stranse intre SM.
Crearea unei piete comune nu inseamna numai eliminarea tuturor barierelor existente in calea liberei circulatii a bunurilor si stabilirea unei taxe vamale unice, piata comuna inseamna si liberalizarea altor sectoare (cum ar fi libera circulatie a persoanelor, serviciilor si capitalului) si stabilirea unor politici comune in domenii strategice (agricultura, comert, transport si concurenta) pentru crearea unor conditii omogene in vederea cresterii performantei activitatilor economice. Astfel, in 1968, CEE avea deja incheiata uniunea vamala si avea o piata agricola comuna.
Incepand cu 1950, gradul de integrare europeana a crescut progresiv, atat din punct de vedere geografic - prin aderari succesive - cat si din punctul de vedere al dezvoltarii de politici si
structuri institutionale comune. Astfel, pornind de la o comunitate economica cu sase membri, in momentul de fata s-a ajuns la o uniune politica a 27 de tari (cu negocieri in plina desfasurare pentru admiterea de noi membri) si care va avea in curand o noua Constitutie.


Fisiere in arhiva (1):

  • Dinamica si Structura Resurselor Financiare Publice ale UE.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 5 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!