Economia Subterană și Evaziunea Fiscală

1. Economia subterană – aspecte generale

Ansamblul activităţilor economice desfăşurate organizat, cu încălcarea normelor sociale şi ale legilor economice, având drept scop obţinerea unor venituri ce nu pot fi controlate de stat reprezintă economia subterană. Apariţia economiei subterane coincide cu apariţia statului şi impunerea unor reguli, norme şi legi, iar dezvoltarea fenomenului este corelată cu etapele istorice ale dezvoltării statului.

Evaziunea fiscală este întâlnită, atât în cadrul economiei „de suprafaţă”, dar mai ales în cel al economiei subterane, unde fenomenul este generalizat.

Economia subterană a ajuns în atenţia specialiştilor încă din anii ‘60, când fenomenul a luat o amploare deosebită. Prima lucrare în care este sesizată şi făcută publică, la nivel de specialişti, problematica referitoare la economia subterană, aparţine americanului P. Gutmann, care, în anul 1977, aprecia că activitatea economică neînregistrată statistic nu mai poate fi considerată o entitate neglijabilă.

Apărând în literatura de specialitate sub diverse denumiri (peste 20): economie ocultă, ascunsă, disimulată, paralelă, anexă, periculoasă, fantomă, invizibilă, neoficială, duală, cash, informală, secundară, ilegală, gri, din umbră, nemăsurată, contraeconomie, etc., economia subterană există, într-o măsură mai mare sau mai mică, în toate ţările lumii, bucurându-se de o existenţă perenă, deşi, ca domeniu de cercetare este un domeniu nou, ceea ce explică şi lipsa unui acord între specialişti, măcar în ceea ce priveşte denumirea fenomenului.

Dificultatea definirii economiei subterane, generată de diversitatea activităţilor pe care ea le reuneşte, de faptul că acestea variază în funcţie de particularităţile în spaţiu şi timp, specifice acestui tip de economie, a făcut ca în literatura de specialitate să apară o multitudine de definiţii care exprimă, în principal, opoziţia economiei subterane faţă de modul de producţie dominant (economia oficială), de legalitate sau de respectul faţă de regulile în vigoare, sub conceptul de economie subterană fiind reunite, în sens larg, acele activităţi a căror existenţă nu este cunoscută (contabilizată) în mod oficial şi ale căror venituri nu fac obiectul declaraţiilor fiscale.

Definiţia dată de Pierre Pestieau, conform căreia economia subterană reprezintă „ansamblul activităţilor economice ce se realizează în afara legilor penale, sociale sau fiscale sau care scapă (masiv) inventarierii conturilor naţionale”, este considerată de specialişti ca fiind cea mai cuprinzătoare definiţie a economiei subterane.

În context naţional se poate practica o varietate de definiţii ale economiei subterane, dar pe scară internaţională se caută acceptarea unei definiţii universale. În acest sens, s-a convenit ca definiţia dată economiei subterane să includă două aspecte:

• economia subterană este cea care „scapă” înregistrărilor statistice şi cuantificării precise;

• activităţile din economia subterană trebuie să fie exprimate în termeni ai P.I.B., aceasta permiţând compararea, ca mărime, a economiei subterane cu P.I.B.-ul măsurat oficial.

În general, se apreciază că, în ţările dezvoltate economic, activităţile legale nedeclarate, în vederea sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale, constituie cea mai importantă parte a economiei subterane, în timp ce, în ţările slab dezvoltate, deoarece autoconsumul este foarte puternic iar posibilităţile de a înregistra statistic toate activităţile sunt reduse, producţia necontabilizată în mod convenţional (neoficială licită) este foarte importantă, depăşind, adesea, economia oficială.

Interesul şi preocupările crescânde manifestate, în ultimii ani, de mediile economice şi politice, din tot mai multe ţări, faţă de problematica economiei subterane, sunt determinate de implicaţiile majore economice, sociale şi politice ale activităţilor din sfera neoficială asupra sferei oficiale.

Unul din principalele efecte negative ale acesteia îl reprezintă modul în care economia subterană poate afecta sănătatea fiscală a unui stat. În legătură cu acest efect negativ în plan financiar, există teorii care susţin că dacă guvernele ar fi capabile să controleze formele de manifestare ale economiei subterane, multe probleme fiscale ale sectorului public, cum ar fi datoria publică, de exemplu, ar putea fi reduse (Vass A, 2000 ).

Economia subterană are un puternic impact şi în plan social, aceasta fiind în strânsă legătură cu o serie de fenomene, precum: corupţia, infracţiunile de diferite tipuri, consumul de droguri, organizaţiile de tip mafiot, exploatarea muncii prin intermediul bursei negre, spălarea banilor, încălcarea drepturilor omului, poluarea mediului, etc.