Evoluția Utilizării Platformelor E-learning în Învățământul la Distanță

Cuvinte cheie: Educaţia la distanţă, platforme educaţionale, tehnologii informatice şi de comunicaţie.

Capitolul 1: E-learning-o nouă abordare

Lumea de astãzi se bazeazã pe inovare rapidã. Pe mãsurã ce trece la o economie bazatã pe cunoaştere, UE trebuie sã îşi dezvolte potenţialul creativ. Europenii trebuie sã înveţe, în primul rând, sã fie deschişi la schimbãri si receptivi la strategii diferite.Profesorii au, în acest sens, un rol important şi dificil. Ei vor trebui, din ce în ce mai mult, sã gãseascã un echilibru între dezvoltarea profesionalã şi formarea continuã tradiţionalã, şi nevoia de a încuraja dezvoltarea unor competenţe precum spiritul de initiaţive.

Educaţia la distanţă, ca formă de organizare instrucţională, se bazează pe abordări didactice inovante, dezvoltate ca răspuns la nevoia de instruire iniţială şi/sau permanentă a populaţiei adulte. Totodată, învăţământul la distanţă este un promotor al societăţii informaţionale, implementarea şi utilizarea de tehnologii moderne în educaţie şi cercetare reprezintând un domeniu interdisciplinar de mare importanţă pentru fenomenul educaţiei contemporane.[1]

Adoptarea formei de învăţământ la distanţă a marcat o cotitură metodologico-instructivă semnificativă pentru instituţiile din România, configurând o alternativă educaţională ce îşi dovedeşte validitatea în mod crescând în spectrul ofertei universitare musicale româneşti. Educaţia la distanţă, ca formă de organizare instrucţională, se bazează pe abordări didactice inovante,dezvoltate ca răspuns la nevoia de instruire iniţială şi/sau permanentă a populaţiei adulte. Totodată, învăţământul la distanţă este un promotor al societăţii informaţionale, tehnologiile informatice şi de comunicare (ICT) modificând accesul la cunoştinţe, alături de procesul de învăţare şi livrarea educaţiei la domiciliu. Această formă se individualizează prin: caracterul deschis, flexibilitate, ritm, locul de învăţare, conceptele, resursele şi tehnologiile informaţionale utilizate,metodologia de învăţare, metodele de evaluare şi sistemul de instruire. Formarea deprinderilor sub supravegherea şi îndrumarea tutorilor conferă cursanţilor o viziune optimă asupra specializării pe care o studiază, o adaptare crescută la modalităţile de învăţare specifice demersului educaţional. Pentru a putea organiza eficient un astfel de program de învăţămant este necesară o dotare tehnică corespunzătoare şi un mod distinct de abordare a procesului didactic.

1.1 E-learning în educaţie

Învãţãmântul românesc trece printr-un proces de profundã modernizare, în primul rând datoritã tendinţei şi politicii de utilizare a mijoacelor ICT în pregãtirea şi desfãşurarea orelor.

E-learning devine o realitate din ce în ce mai prezentã în toate formele şi nivelele de învãţãmânt. În liceele şi scolile din România a fost distribuitã platforma integratã de instruire asistatã de calculator AEL, împreunã cu un set de materiale didactice deja proiectate. Elevii sunt stimulaţi sã utilizeze diverse materiale Web pentru pregãtirea temelor şi chiar sã dezvolte materiale didactice si software educational. În universitãti, toţi studentii înscrişi la modulul pedagogic trebuie sã urmeze cursul de instruire asistatã de calculator, iar standardele de funcţionare a secţiilor de învãtãmânt la distantã cer utilizarea unei platforme de elearning.

Profesorii – mai tineri sau mai în vârstã – simt din ce în ce mai des nevoia de a-şi elabora propriile materiale didactice, de a-şi organiza într-o manierã modernã cursurile. În epoca Internetului, adoptarea unui stil tradiţionalist de predare riscã sã nu mai percuteze, indiferent de importanţa sau noutatea disciplinei. Acest lucru rãmâne valabil nu doar în cazul profesorilor, ci şi al oricãrei persoane care are de susţinut o prezentare în faţa unui public, care are de coordonat o comunitate de interes sau care are de instruit un anumit tip de audienţã. Mediile de învãţare personale, mai ales în opoziţie cu sistemele tradiţionale de gestionare a învãţãrii, au un succes deosebit şi sunt pe punctul de a modifica paradigma învãtãrii şi a predãrii.

Pentru dezvoltarea profesionalã şi formarea continuã e-learning este nevoie de CALCULATOR si implicit conectarea la internet. Odatã ce accesul la un calculator este rezolvat, cel ce doreşte sã studieze online trebuie sã fie obişnuit cu cãutarea pe internet, e-mailul, trimiterea şi primirea de ataşamente, procesare de texte şi trebuie sã cunoascã o limbã de circulaţie internaţionalã: englezã şi/sau francezã. Cel ce doreste sã înveţe pe o astfel de platformã, intrã pe un site specializat, se înscrie cu datele personale de identificare şi devine utilizator. Accesul ulterior se face pe baza unui nume de utilizator şi parolã. Scrisul este metoda principalã de comunicare în clasele online; prin scris se vor exprima gândurile, se vor împãrtãşi idei si se vor pune întrebãri. Atunci când cursantul online are nevoie de ajutor în înţelegerea unei noţiuni, acesta poate pune întrebãri colegilor de clasã virtualã sau tutorelui. Limbajul trupului generat de confuzie, satisfacţie nu pot fi vãzute de cãtre colegi sau tutore decât dacã în plus e folositã si o camerã web.

O problemă comună care afectează atât şcolile, cât şi universităţile o reprezintă presiunea bugetului. Deşi se cheltuieste tot mai mult pe tehnologiile educaţionale, cea mai mare parte a investiţiilor este blocată în costurile structurii existente. Noile tehnologii vor trebui folosite pentru a reduce costurile şi pentru a creşte posibilităţile de acces la informaţie. Tehnologiile promiţătoare sunt în special cele videointeractive, conectarea în reţea şi instrumentele software şi hardware de colaborare virtuală.

Calculatoarele pot juca rolul unor profesori surprinzător de răbdători, îndemnând către o gândire creativă şi promovând spiritul întreprinzător. Avantajul major pe care îl implică calculatoarele este eliminarea stării de inconfort, oferind şansa învăţării fără a mai simţi încorsetarea provenită din părerea celor din jur. Calculatoarele vor deveni un fel de mentor electronic.

Noile abordări în educaţie se concretizează astăzi în paradigme ca e-learning, distance-learning, teleeducation sau online-learning. E-learning nu reprezintă altceva decât o modalitate nouă de a privi procesul de învaţare, în care elementele de fond ramân aceleaşi, doar mijlocul de transmitere şi însuşire a cunoşţintelor se schimbă. Utilizarea mijloacelor informatice în acest scop aduce cu sine libertatea de a învăţa în locul şi la momentul dorit. Rădăcinile sistemului educaţional online se găsesc în învăţământul la distanţă practicat în anumite regiuni ale globului. Distanţele mari sau alte obstacole îi desparţeau pe instructori de cursanţii lor. Cele mai utilizate şi agreate căi de transmitere şi recepţionare a cursurilor au fost poşta şi ulterior radioul. Deşi apariţia calculatoarelor personale a fost destul de timpurie, costurile ridicate ale tehnologiei au împiedicat dezvoltarea în această direcţie.