Fundamentarea Financiară a Bugetelor Locale - Metode Clasice și Moderne

Domeniu: Finanțe

Conține 5 fișiere: doc

Pagini : 16 în total

Cuvinte : 4738

Mărime: 44.49KB (arhivat)

Publicat de: Frusina Alexandru

Puncte necesare: 7

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Radu Riana

UNIVERSITATEA “ DUNĂREA DE JOS ”, GALAŢI FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE SPECIALIZAREA : MANAGEMENT FINANCIAR ŞI BANCAR

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

1 Metode clasice :
1.1 Metoda automată
Potrivit metodei automate se iau drept bază pentru întocmirea bugetului pe anul următor (t+1) veniturile şi cheltuielile penultimului an (t-1), an al cărui exerciţiu a fost încheiat. Aceasta deoarece la întocmirea proiectului de buget pentru anul următor nu se cunosc încă realizările certe ale bugetului pe anul în curs (t). Metoda este simplă, nu necesită un volum mare de lucrări, dar prezintă dezavantajul că este departe de realitate, deoarece condiţiile economice, sociale şi politice existente cu doi ani în urmă nu se pot menţine ca atare şi în anul pentru care elaborează proiectul de buget.
1.2. Metoda majorării (diminuării) constă în aceea că se iau în considerare rezultatele exerciţiilor bugetare pe un interval de cinci sau mai mulţi ani consecutivi din perioada premergătoare anului pentru care se elaborează proiectul de buget. Pe baza acestor date se determină ritmul mediu anual de creştere (sau descreştere) a veniturilor şi cheltuielilor bugetare. Prin aplicarea acestui ritm asupra veniturilor şi cheltuielilor anului bugetar în curs se determină nivelul veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat pe anul următor. Determinarea veniturilor şi cheltuielilor prin extrapolarea tendinţelor rezultate din evoluţia indicatorilor, aferenţi perioadei considerate drept bază, este aproximativă, deoarece în fiecare an intervin factori noi care pot avea o influenţă mai mare sau mai mică asupra bugetului de stat. În plus, procedeul transpune în viitor influenţele negative ale unor fenomene economico-financiare ce s-au manifestat în anii care au servit drept bază de calcul. Metoda automată şi cea a majorării (diminuării) nu corespund unei practici bugetare moderne, a cărei cerinţă principală este evaluarea cât mai realistă a nevoilor şi posibilităţilor de procurare a resurselor publice. Aceste metode au lăsat locul evaluării directe a veniturilor şi cheltuielilor bugetare.
1.3. Metoda evaluării directe presupune efectuarea unor calcule pentru fiecare sursă de venit şi fiecare categorie de cheltuieli. În acest scop, se au în vedere execuţia preliminată a bugetului pe anul în curs şi previziunile în domeniul economic şi social pentru anul bugetar următor. La estimarea veniturilor aferente bugetului pe anul viitor se ţine seama de nivelul acestora prevăzut pentru anul în curs, care se ajustează în funcţie de eventualele modificări ce vor interveni în legislaţia cu privire la impozite şi alte venituri, precum şi de influenţa unor factori de natură economică, socială şi politică, ca şi de conjunctură internaţională. Dimensionarea indicatorilor bugetari se realizează în directă corelaţie, cu nivelul produsului intern brut previzionat pentru anul următor celui în curs, în condiţiile unei rate estimate a inflaţiei şi ale unui nivel previzibil al cursului de schimb al monedei naţionale. În acest context, o importanţă deosebită prezintă evaluarea cheltuielilor publice la nivelul necesităţilor anului bugetar următor. Aceasta presupune o armonizare a solicitărilor de credite bugetare cu posibilităţile economiei reale de a susţine, cu venituri corespunzătoare, creşterea cheltuielilor publice.
Metode clasice pag. 3
1.1 Metoda automată pag. 3
1.2. Metoda majorării (diminuării) pag. 3
1.3. Metoda evaluării directe pag. 4
2. Metode moderne pag. 5
2.1. Analiza cost-avantaje (costbenefit analysis) pag. 5
2.2. Metoda de Planificare, programare, bugetizare (P.P.B.S.) pag. 5
2.3. Metoda Bază bugetară zero (Z.B.B.) pag. 7
2.4. Metoda franceză pag. 8
2.5. Metoda „Raţionalizării opţiunilor bugetare" pag. 9
3. Fundamentarea cheltuielilor instituţiilor publice pag. 10
4. Fundamentarea veniturilor instituţiilor publice pag. 13
CONCLUZII pag. 14
BIBLIOGRAFIE pag. 15
ANEXA pag. 16

Extras din proiect

Proiectele bugetelor comunelor, oraşelor, municipiilor, şi judeţelor se elaborează pe baza propunerilor din proiectele de bugete ale administraţiei proprii, ale instituţiilor publice şi serviciilor de sub autoritatea lor. Proiectul bugetului local al comunei, oraşului şi municipiului se întocmeşte de primar, iar proiectul bugetului judeţean de către preşedintele consiliului. La bugetele locale se anexează programele întocmite de către instituţiile şi serviciile publice de interes local în scopul finanţării unor acţiuni, obiective, proiecte după ce în prealabil au fost analizate de către ordonatorii principali de credite.

Veniturile şi cheltuielile care se prevăd în bugetele locale se evaluează pe baza unor metode diferite în funcţie de anumiţi factori. În vederea dimensionării veniturilor şi cheltuielilor ce se înscriu în bugetele locale se aplică, diferite metode.