Fundamentarea si Realizarea Veniturilor Bugetare la Spitalului Clinic Dr. CI Parhon Iasi

Cuprins proiect Cum descarc?

Cap 1. Organizarea si functionarea Spitalului Clinic "Dr. C.I. Parhon" Iasi 3
1.1 Scurt istoric 3
1.2 Obiect de activitate 6
1.3 Organizarea interna a Spitalului Clinic "Dr. C.I. Parhon" 8
1.4 Functionalitatea Spitalului Clinic "Dr. C.I. Parhon" 12
1.5 Relatii cu exteriorul 20
1.5.1 Relatii cu ordonatorii de credite bugetare 20
1.5.2 Relatii cu beneficiarii serviciilor 21
1.5.3. Relatii cu furnizorii 22
1.5.4. Relatii cu Trezoreria publica 23
1.6 Structura si evolutia indicatorilor financiari 25
Cap 2. Fundamentarea indicatorilor bugetari 27
2.1 Cadrul juridic utilizat in fundamentarea indicatorilor 27
2.2 Calcule de fundamentare a indicatorilor financiari 30
2.2.1 Fundamentarea indicatorilor de venituri 34
2.2.2 Fundamentarea indicatorilor de cheltuieli 40
2.3 Fluxuri informationale generate de fundamentarea indicatorilor 56
Cap 3. Finantarea Spitalului Clinic "Dr. C.I. Parhon" 59
3.1 Surse de finantare 60
3.2 Modalitati tehnice si proceduri prezente in finantarea institutiei 62
3.2.1. Deschiderea si repartizarea de credite bugetare - pentru bugetul de stat 63
3.2.2. Alimentarea cu fonduri - pentru bugetele locale 67
3.3 Utilizarea efectiva a creditelor bugetare si a fondurilor alocate. Plati pentru cheltuieli 68
3.4 Fluxuri informationale generate de finantarea Spitalului Clinic "Dr. C.I. Parhon" 72
Bibliografie 77


Extras din proiect Cum descarc?

Cap 1. Organizarea si functionarea Spitalului Clinic "Dr. C.I. Parhon" Iasi
1.1 Scurt istoric
Creat in 1943 ca Spital al Asigurarilor Sociale din Copou, Spitalul Clinic "Dr. C. I. Parhon" reprezinta unul dintre cele mai importante spitale din Iasi, asigurand servicii medicale de cea mai inalta calitate pentru teritoriul Moldovei.
Spitalul nostru ofera o abordare pluridisciplinara, in conformitate cu cele mai noi strategii de diagnostic si tratament, pentru o larga varietate de patologii, fiind in acelasi timp un puternic centru de invatamant universitar si postuniversitar, in componenta sa existand trei clinici universitare. 
Spitalul medieval romanesc a fost reprezentat de "bolnitele manastiresti". Despre institutii spitalicesti se poate vorbi in Moldova si Tara Romaneasca de abia in secolul al XVIII-lea, dar in Transilvania asezamintele spitalicesti apar inca din secolul al XIII-lea la Sibiu si Oradea, infiintate de ordinele ospitaliere catolice.
In primul deceniu al secolului al XVIII-lea spatarul Mihai Cantacuzino infiinteaza Spitalul "Coltea " din Bucuresti, cu rol de ospiciu pentru infirmi si bolnavii cronici, cu o conducere eminamente laica si personal medical calificat.
La mijlocul secolului al XVIII-lea se intemeiaza la Iasi Asezamantul Sfantul Spiridon, care evolueaza de la o simpla bolnita pe langa Manastirea Sfantul Spiridon pana la 13 spitale din cuprinsul intregii Moldove, din care numai 5 in orasul Iasi.
In timpul Regulamentului Organic, epitropia Casei Sfantul Spiridon ia mare amploare. Organizarea interioara a spitalului face progrese insemnate, reglementandu-se o seama de chestiuni de ordin intern: primirea bolnavilor, garda in spital, regimul alimentar, prescrierea si eliberarea medicamentelor. In aceasta perioada apar si sectii de specialitate.
In secolul al XIX-lea, obstile orasenesti incep sa se preocupe de asistenta medicala a locuitorilor, infiintandu-se in acest scop noi spitale la Galati, Roman, Botosani, Barlad, Focsani, Targu-Neamt si altele. Numarul medicilor era foarte mic comparativ cu nevoile principatului Moldova. In anul 1829 existau in Moldova numai 21 de doctori. Din 1847 fiecare tinut era incadrat cu cate un medic, iar in 1859 numarul doctorilor creste la 89.
Revolutia industriala de la sfarsitul secolului al XIX-lea impune elaborarea unor legi care sa protejeze muncitorii pentru cazurile de accidente de munca si de boala
Romania se poate mandri ca este prima tara din lume care a incercat sa reglementeze problema asigurarilor sociale sub un aspect modern. "Legea pentru organizarea meseriilor, creditului si asigurarilor muncitoresti" elaborata de D. S. Nenitescu in 1912, creata dupa modelul german imparte asigurarea sociala in trei mari ramuri independente:
o asigurarea contra bolilor;
o asigurarea contra accidentelor;
o asigurarea pensiei de batranete si a invaliditatii in caz de boala.
Legea din 1912 a fost o lege moderna si echilibrata, la nivelul celor mai bune realizari in domeniu pe plan european. Aceasta lege a actionat in vechiul regat pana in 1933 cand se produce o unificare a legislatiei, a regimului de drepturi si obligatiuni si se simplifica administratia asigurarilor sociale.
O prevedere noua este aceea a pensiilor de urmasi pentru asigurati. Legile din 1938 si 1941 aduc modificari in privinta cuantumului contributiei si marimea ajutoarelor si a pensiilor, sporesc rolul medicului de asigurare si imbunatatesc conditiile de salarizare a acestuia; de asistenta sociala si medicala beneficiaza si membrii de familie. 
In decurs de 30 de ani, Casa de Asigurari Sociale si-a creat o retea proprie de dispensare, spitale, sanatorii. In anul 1941 exista un numar de 247 dispensare si 14 spitale in intreaga tara. Decretul-lege din 1942 desfiinteaza autonomia locala a Caselor de Asigurari Teritoriale care se transforma in Oficii Judetene, dar mentine autonomia Casei Nationale a Asigurarilor Sociale. 
In cursul anilor 1942-1943 incepe o actiune intensa de amenajare de dispensare in fabrici, precum ti in centre de izolare pentru tuberculoza, sifilis, malarie si boli profesionale.
Primele date privind bugetul de asigurari sociale au aparut in exercitiul financiar 1933-1934. Se cheltuiau circa 40% din veniturile C.A.S. Iasi pentru asigurari de boala, maternitate si deces, si 60% pentru pensii, plata personalului si cheltuielile administrative, sume ce erau repartizate direct de Casa Centrala de Asigurari Sociale Bucuresti. Ca exemplu, pentru anul 1937-1938 C.A.S. Iasi avea un venit aproximativ de 14 milioane lei, din care s-au cheltuit pentru medicamente si pansamente circa 1,6 milioane lei, pentru intretinerea dispensarului si a spitalului circa 2,24 milioane, pentru pensie de batranete, accidente de munca si pensie de urmas circa 5,3 milioane lei.


Fisiere in arhiva (1):

  • Fundamentarea si Realizarea Veniturilor Bugetare la Spitalului Clinic Dr. CI Parhon Iasi.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 5 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!