Cuprins
- 1. Introducere și definire 3
- 2. Clasificarea conflictelor de interes 4
- 3. Modalități de soluționare a conflictelor de interese 8
- 4. Conflictul de interese privind funcționarii publici 11
- 4.1. Prevenirea și soluționarea conflictului de interese în domeniul public 11
- 4.2. Principiile de bază pentru tratarea conflictelor de interese în domeniul public 12
- 5. Legi relevante pentru reglementarea conflictului de interese 14
- 6. Concluzii 15
- Bibliografie 16
Extras din proiect
1. Introducere și definire
Conform OECD (Organisation for Economic Co-operation and Development), conflictele de interese atât din sectorul public cât și din cel privat au devenit un motiv major de preocupare în întreaga lume. Recentele scandaluri au atras atenția asupra importanței evitării conflictelor de interese care pot deveni o problemă atunci când, de exemplu, un funcționar public pleacă din serviciul public pentru a se angaja în sectorul privat sau la un ONG sau când o firmă de contabilitate oferă atât servicii de auditare cât și servicii de consultanță aceluiași client sau o agenție de reglementare se aliniază prea mult la interesele societăților comerciale pe care are datoria să le supravegheze.
Prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative (art. 70 din Legea nr. 161/2003). Un conflict de interese implică un conflict între datoria față de public și interesele personale ale unui funcționar public, în care funcționarul public are interese, în calitatea sa de persoană privată, care ar putea influența necorespunzător îndeplinirea obligațiilor și responsabilităților oficiale. Conflictele de interese, îndeosebi în sectorul public, dar și în cel privat au generat în ultima perioadă motive de preocupare pe plan internațional, formând obiectul unor strategii specifice.
Conflictul de interese apare atunci când funcționarul public are un interes personal care influențează sau pare să influențeze îndeplinirea atribuțiilor sale oficiale cu imparțialitate și obiectivitate. Interesele private ale funcționarului public pot include un beneficiu pentru sine sau pentru familia sa, pentru rudele sale apropiate, pentru prieteni, pentru persoane sau organizații cu care funcționarul public a avut relații politice sau de afaceri. Interesul personal se poate referi și la orice datorii pe care funcționarul public le are față de persoanele enumerate mai sus.
Conflictul de interese reprezintă o situație în care există riscul ca interesul personal să interfereze sau să dea impresia că interferează cu interesele de afaceri legitime ale companiei. Orice conflict de interese creează o impresie inadecvată, care poate submina încrederea în compania respectivă. Din aceste motive, este esențial să se identifice orice conflict potențial de interese și să se soluționeze eficient.
Potrivit literaturii de specialitate, conflictul de interese poate fi definit ca fiind orice situație în care un individ sau corporație (fie privată, fie guvernamentală) se află în poziția de a exploata o capacitate profesională sau oficială într-un anumit mod pentru interesul personal sau corporativ (D. T. Corodeanu, 2007).
În ultimii ani conflictele de interese au început să atragă mai multă atenție din partea societății mai presus de toate, ca răspuns la diverse scandaluri recente. Exemple de astfel de conflicte sunt ușor de găsit (Antonio Argandoña, 2004):
- un medic recomandă pacientului să fie supus unor teste sau tratamente în clinica proprie sau în una în care are un interes financiar ori aparține unei rude;
- un medic recomandă pacientului să ia parte la un proiect de cercetare, legat de boala pacientului pentru care medicul va primi o remunerație;
- un funcționar public stă pe un comitet disciplinar care are să judece comportamentul unui aliat profesionist sau inamic;
- un angajat recomandă interzicerea introducerii de noi tehnologii pentru care ea nu dispune de formarea necesară;
- un manager primește de la angajatul său opțiuni pe acțiuni a căror valoare poate fi influențată de conduita profesională;
- un judecător trebuie să decidă un caz care afectează o societate care aparține unei rude;
- un politician sau funcționar public pledează pentru angajarea unui coleg de partid;
- un fost ministru este angajat de către o companie care operează într-o industrie pentru care fostul ministru a fost responsabil în timp ce se afla la conducere.
Bibliografie
- Procedură privind evitarea conflictului de interese pentru personalul care efectuează controale oficiale în domeniul fitosanitar, Versiunea 1, Ianuarie 2011:
- Ghidul OECD pentru rezolvarea conflictului de interese în administrația publică, OECD, Iunie 2003;
- Ghid privind incompatibilitățile și conflictele de interese, Agenția Națională de Integritate (A.N.I), ediția 2019;
- Daniela Tatiana Corodeanu Etică în administrația publică - Dileme etice în organizații și instrumente de rezolvare a acestora, Iași, Editura Tehnopress, 2007
- Antonio Argandoña, Conflicts of interest the ethical viewpoint, 2004
- Panaite Nica, Andrei Neștian, Aurelian Iftimescu Managmentul organizației- concepte și practici, Iași, Ed. Sedcom Libris, , 2014
- www.avocat-tudor.ro, accesat la data de 10 noiembrie 2019;
- www.dorin.ciuncan.com accesat la data de 13 noiembrie 2019;
- www.oecd.org accesat la data de 13 noiembrie 2019;
- www.ubbcluj.ro accesat la data de 14 noiembrie 2019;
- www.lege5.ro acesat la data de 14 noiembrie 2019;
- www.codulcivil.ro accesat la data de 14 noiembrie 2019;
- www.wolterskluwer.ro accesat la data de 14 noiembrie 2019;
- www.egeaz.net accesat la data de 14 noiebvrie 2019.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Gestionarea conflictelor de interese.docx