IMM-urile și dezvoltarea regională

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Finanțe
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 27 în total
Cuvinte : 10256
Mărime: 762.27KB (arhivat)
Publicat de: Heracleea Pintea
Puncte necesare: 7

Cuprins

  1. Capitolul 1 - IMM-urile si dezvoltarea regional in regiune Sud-Vest
  2. Capitolul 2 - Programele pentru IMM-uri
  3. 2.1 Programul Kogalniceanu pentru intreprinderi mici si mijlocii
  4. 2.2 Programul forfetar
  5. Capitolul 3 - IMM-urile si U.E.
  6. 3.1 Guvernul României sprijină îmbunătăţirea participării IMM-urilor pe Piaţa Internă şi pe terţe pieţe
  7. 3.2 Importanta definitiei europene a IMM
  8. 3.3 Instrumente speciale de sprijin
  9. 3.3.1 JEREMIE
  10. 3.3.2 JASMINE
  11. 3.4 Regiunile care intră sub incidenţa obiectivului „competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă
  12. 3.5 Competitivitatea regională şi ocuparea locurilor de munca
  13. 3.6 Piata UE
  14. 3.6.1Bunuri
  15. 3.6.2Servicii
  16. 3.6.3 Concurenţă loială
  17. 3.7 Finanţare şi sprijin
  18. 3.8 Defalcarea bugetului - Surse nationale / Fonduri Structurale
  19. 3.9 Parteneriate /Colaborari
  20. 3.9.1 Parteneriat româno - polonez în domeniul IMM-urilor
  21. 3.9.2 Colaborare româno - germana în domeniul IMM-urilor
  22. 3.9.3 Oportunităti de afaceri româno - italiene
  23. 3.9.4 Colaborare româno-uruguayana în domeniul IMM-urilor
  24. Capitolul 4 - IMM-urile si aparitiile sale in presa . SINTEZA 2009- 2013
  25. Capitolul 5 - Evaziunea fiscala
  26. 5.1Ce propun IMM-urile pentru combaterea evaziunii fiscale
  27. 5.2 Fiscalitatea si IMM-urile
  28. 5.3 Masuri de combatere a evaziunii fiscale
  29. Pareri si comentarii proprii
  30. Bibliografie

Extras din proiect

Capitolul I IMM-urile si regiunea suv-vest

1.1 Descriere. Regiunea Sud – Vest Oltenia

Regiunea Sud – Vest are o suprafaţă de 29.212 km2, ceea ce reprezintă 12,3% din suprafaţa României. Se învecinează la nord cu regiunea Centru şi regiunea Vest, la est cu regiunea Sud, la sud cu Bulgaria, limita fiind dată de fluviul Dunărea, iar la vest cu Serbia, limita fiind dată tot de fluviul Dunărea.

Din punct de vedere administrativ, include 5 judeţe (Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt si Vâlcea), cu localităţile structurate, în anul 2005, în 40 de municipii si oraşe.

Regiunea Sud-Vest Oltenia oferă, prin varietatea formelor de relief de care beneficiază, resurse naturale diverse, foarte valoroase. Solurile cernoziomice fertile din sudul regiunii oferă condiţii favorabile dezvoltării agriculturii. In ultima perioadă, neavând acoperit necesarul de apă şi pentru a compensa lipsa temporară de ploi, au fost construite mai multe sisteme complexe de irigaţii, în special în sud, o zona afectată mai des de secetă.

Râurile sunt folosite pentru hidroenergie electrică, de aceea regiunea joacă un rol major în furnizarea de energie electrică. Subsolul regiunii este bogat în resurse minerale, reprezentate de zăcăminte de cărbune, hidrocarburi, materiale naturale de construcţii, minerale metalifere si nemetalifere, sare, petrol, gaze naturale. O resursă specifică regiunii, care a făcut posibilă apariţia

staţiunilor balneare, o reprezintă apele termale

La 1 ianuarie 2006, populaţia totală a regiunii Sud – Vest Oltenia era de 2.301.833 locuitori, reprezentând 10,7% din populaţia totală a ţării. Ponderea populaţiei urbane în total este de 47,6% iar a celei rurale de 52,4%.

Evoluţii economice recente în regiunea Sud – Vest Oltenia

In anul 2005, regiunea Sud – Vest Oltenia a înregistrat o creştere a produsului intern brut de 2,6%, nivelul modest fiind consecinţa diminuării valorii adăugate brute din agricultură cu circa 15%, celelalte ramuri realizând evoluţii pozitive. Valoarea adăugata brută industrială a regiunii a crescut în 2005 cu 2,3% fiind susţinută de creşterea producţiei industriale în judeţele Olt (13,7%) şi Dolj (7,9%), în timp în ce celelalte trei judeţe din regiune producţia industrială s-a contractat.

Pentru anul 2006, creşterea economică a regiunii Sud – Vest Oltenia este estimată peste nivelul mediei naţionale la 7,2%, fiind susţinută de o industrie cu o dinamică de 7,5%, producţia industrială pe judeţe înregistrând creşteri semnificative în judeţele în care în anul 2005 aceasta s-a diminuat (Gorj circa 10%, Vâlcea aproximativ 15%). Judeţul Mehedinţi continuă, pentru al doilea an consecutiv, să aiba o reducere a producţiei industriale.

Preview document

IMM-urile și dezvoltarea regională - Pagina 1
IMM-urile și dezvoltarea regională - Pagina 2
IMM-urile și dezvoltarea regională - Pagina 3
IMM-urile și dezvoltarea regională - Pagina 4
IMM-urile și dezvoltarea regională - Pagina 5
IMM-urile și dezvoltarea regională - Pagina 6
IMM-urile și dezvoltarea regională - Pagina 7
IMM-urile și dezvoltarea regională - Pagina 8
IMM-urile și dezvoltarea regională - Pagina 9
IMM-urile și dezvoltarea regională - Pagina 10
IMM-urile și dezvoltarea regională - Pagina 11
IMM-urile și dezvoltarea regională - Pagina 12
IMM-urile și dezvoltarea regională - Pagina 13
IMM-urile și dezvoltarea regională - Pagina 14
IMM-urile și dezvoltarea regională - Pagina 15
IMM-urile și dezvoltarea regională - Pagina 16
IMM-urile și dezvoltarea regională - Pagina 17
IMM-urile și dezvoltarea regională - Pagina 18
IMM-urile și dezvoltarea regională - Pagina 19
IMM-urile și dezvoltarea regională - Pagina 20
IMM-urile și dezvoltarea regională - Pagina 21
IMM-urile și dezvoltarea regională - Pagina 22
IMM-urile și dezvoltarea regională - Pagina 23
IMM-urile și dezvoltarea regională - Pagina 24
IMM-urile și dezvoltarea regională - Pagina 25
IMM-urile și dezvoltarea regională - Pagina 26
IMM-urile și dezvoltarea regională - Pagina 27

Conținut arhivă zip

  • IMM-urile si Dezvoltarea Regionala.docx

Alții au mai descărcat și

Politici și Practici Fiscale

I. Utilizarea impozitului ca instrument Cea mai mare parte a resurselor publice sunt prelevari obligatorii si de aceea se impune definirea...

Analiza Impozitului pe Profit

Propuneri privind cotele de impozit pe profit Nu se pot încheia aceste scurte consideratii asupra cotei de impunere, fara a fi exprimata opinia...

Moneda în România

Infiintarea bancii nationale a romaniei (1880) Banca Nationala a Romaniei este prima institutie de emisiune a statului roman independent....

Te-ar putea interesa și

Abordarea imm-urilor în Uniunea Europeană

INTRODUCERE În structura economică a unei ţări, existenţa firmelor mici şi mijlocii este absolut indispensabilă, se ştie că ele au jucat...

Creditarea Intreprinderilor Mici și Mijlocii din Fonduri Phare prin Banca Comercială Română

INTRODUCERE România a devenit Stat Membru al Uniunii Europene (UE) la data de 1 ianuarie 2007, drept urmare, România se confruntă cu provocarea de...

Dezvoltarea Regională și Întreprinderile Mici și Mijlocii

INTRODUCERE De la începuturile ei în anul 1957 şi până astăzi, Politica Regională a Uniunii Europene vine în sprijinul regiunilor şi statelor...

Instituții ale Uniunii Europene - atribuțiuni financiare și modul de înfăptuire a acestora

Parlamentul European 1. Scurt istoric Fondată în 1952 sub denumirea de Adunare Comună a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO) și...

Importanța evenimentelor sportive în dezvoltarea urbană

Introducere În 2008, pentru prima dată în istorie, mai mult de jumătate din populaţia globului, însumând 3,3 miliarde de oameni, locuiesc la oraş....

Zona de dezvoltare regională sud-est

ZONA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ NORD-EST Caracteristici demogeografice Regiunea Nord-Est este cea mai întinsă regiune a României, având o suprafaţă...

Analiza Distribuției Teritoriale a IMM-urilor la Nivel Regional în România

REZUMAT Începând cu deceniul 8 al secolului XX, în structura economică a principalelor puteri economice ale lumii (SUA, Uniunea Europeană,...

Instrumentele Politicii Regionale și România

INTRODUCERE POLITICA REGIONALA Politica regională urmăreşte să corecteze dezechilibrele regionale astfel încât să se asigure o repartizare mai...

Ai nevoie de altceva?