Impactul integrării României în Uniunea Europeană asupra bugetului public

1 BUGETUL PUBLIC NAŢIONAL

GENERALITĂŢI

1.1 DEFINIŢIE

BUGETUL PULIC NAŢIONAL – reprezintă planul financiar al statului prin care sunt prevăzute veniturile si cheltuielile pentru o perioadă viitoare determinată (de regulă un an).

Bugetul public naţional are urmatoarele prerogative principale:

a) participă în mod direct la îndeplinirea funcţiilor şi sarcinilor statului;

b) asigura autonomia reala a colectivităţilor locale, constituite in cadrul unităţilor administrativ-teritoriale;

c) garantează realizarea efectivă a protecţiei sociale a unor categorii importante din rândul populaţiei;

d) asigură echilibrul financiar, monetar si valutar al statului;

e) are un important rol stabilizator al economiei naţionale.

1.2 STRUCTURĂ

Conform Constituţiei României,bugetul public naţional cuprinde:

• Bugetul de stat – document elaborat şi administrat de către Guvern,adoptat de Parlament , prin lege , cuprinzând veniturile şi cheltuielile aprobate prin legea bugetară anuală;

• Bugetul asigurărilor sociale de stat – document ce se intocmeşte distinct de bugetul de stat , fiind administrat şi gestionat de Ministerul Muncii , Solidarităţii Sociale şi Familiei;

• Bugetele locale ale comunelor,oraşelor şi ale judeţelor – sunt elaborate autonom, ceea ce determină autorităţile locale să-si realizeze propiile venituri şi să le folosească cu scopul satisfacerii cerinţelor locale;

Bugetului public national este format din :

- Veniturile publice care reprezintă mijloacele practice de constituire a fondurilor banesti ale statului.La rândul lor pot fi:

- Venituri ordinare (curente) sunt reprezentate prin taxe si impozite

- Veniturile extraordinare sunt constituite din împrumuturi (datoria publică), suplimentarea masei monetare aflate în circulaţie printr-o nouă emisiune monetară, emiterea de bonuri de tezaur si vânzarea unei parţi din rezervele de aur ale statului.

- Cheltuielile publice reprezintă modalităţi de repartizare si utilizare a fondului bănesc bugetar în vederea satisfacerii necesităţilor generale ale societăţii: armata, ordine publică, invăţământ, sănătate, cultură,construcţii de străzi, autostrăzi, locuinţe, porturi si aeroporturi, modernizarea mijloacelor de transport, agricultură, protecţia mediului etc.

2. UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI ÎNTEGRAREA ECONOMICĂ A ROMÂNIEI

Uniunea Europeană este o entitate politică, socială şi economică, dezvoltată în Europa , ce este compusă din 27 state. Este considerată a fi o construcţie sui generis, situându-se între federaţie şi cofederaţie.

Reprezintă o ”familie de ţări” europene democratice, angajate într-un amplu proces de colaborare pentru pace şi prosperitate. Deşi nu este un stat şi nu îşi propune să înlocuiască statele existente, UE este mai mult decât o organizaţie internaţională. Astfel, statele membre au înfiinţat instituţii europene comune cărora le-a fost treptat delegată o parte a suveranităţii naţionale, astfel încât deciziile în anumite probleme de interes comun să fie luate în mod democratic la nivel european. Această punere în comun a unor aspecte ale suveranităţii se numeşte „integrare europeană”. Integrarea europeană îşi are rădăcinile în perioada ce a urmat cel de-al doilea război mondial, ea fiind propusă pentru a preveni repetarea unor conflicte violente şi a promova liberatea şi prosperitatea pe continentul nostru.