Impactul investițiilor străine directe asupra economiei Republicii Moldova

Introducere

Măsurarea şi compararea la scară internaţională a impactului pe care îl au investiţiile străine directe (ISD) asupra dezvoltării economice este un exerciţiu complicat, nu în ultimă instanţă, din cauza datelor statistice foarte limitate, dar şi din cauza că stabilirea univocă şi măsurarea intensităţii legăturilor cauzale este dificilă. În prezent, trei principale abordări ideologice domină discuţiile de politică economică vizavi de rolul ISD:

- Adepţii aşa-numitului „Consens de la Washington (printre care se numără, evident, corporaţiile multinaţionale şi grupurile de lobby corporativ) sunt foarte entuziasmaţi vizavi de rolul ISD în dezvoltarea economică a ţărilor sub-dezvoltate şi în tranziţie şi afirmă că, cu cât mai mari sunt fluxurile de ISD pe care ţările le pot atrage, cu atât este mai bine;

- Scepticii academici afirmă că, în ultimă instanţă, nu contează originea resurselor investiţionale şi, din acest punct de vedere, nu ar trebui să existe nici o diferenţă între investiţiile finanţate din exterior şi cele finanţate din resursele interne ale ţării;

- Adepţii dirijismului economic consideră că faţă de ISD care intră în ţările aflate în proces de dezvoltare sau tranziţie trebuie impuse criterii de performanţă şi condiţii mai severe, de genul, realizării efective a transferului tehnologic, achiziţionării materiilor prime de la furnizorii din ţara receptoare, etc.

În extremis, nici una din cele trei abordări nu-şi găseşte o confirmare empirică. În realitate, impactul economic al ISD asupra ţării-gazdă depinde de o gamă foarte largă de factori, care variază mult de la o economie la alta. Mai mult decât atât, impactul ISD poate să varieze mult de la un sector la altul chiar în cadrul aceleaşi economii. Atunci când sunt disponibile date suficient de dezagregate la nivelul unor sectoare economice, este posibil de realizat o analiză relevantă. Scopul lucrării este de a demonstra cum pot fi utilizate datele statistice existente pentru evalua impactul ISD asupra economiei moldoveneşti anume din această perspectivă sectorială. În special, autorii au investigat în ce măsură ISD au contribuit la creşterea economică, la creşterea exporturilor şi angajarea forţei de muncă. De asemenea, ne-am interesat dacă companiile cu ISD sunt mai mult sau mai puţin performante decât companiile locale şi dacă ISD au avut careva efecte pozitive sau negative asupra producătorilor locali. Datele utilizate pentru acest studiu au fost oferite de Biroul Naţional de Statistică (BNS), cu respectarea principiului de confidenţialitate a datelor (în sensul că datele primite nu dezvăluie identitatea companiilor) şi reprezintă o selecţie de indicatori de bază la nivel de companie care au fost compilate de BNS pe baza rapoartelor financiare (bilanţuri contabile) prezentate de întreprinderi. Datele acoperă o perioadă relativ limitată de timp (2004-2008) şi au inclus doar o mică parte a indicatorilor raportaţi de companii în cadrul raportului financiar. Deşi la modul practic ar fi fost posibil de utilizat şi datele pentru 2009, acestea nu ar fi făcut nimic mai mult decât să distorsioneze esenţial analiza, din cauza prăbuşirii influxului de ISD cauzate de criza financiară internaţională. Baza de date obţinută de la BNS a fost ulterior prelucrată de Expert-Grup, pentru a elimina înregistrările dubioase, de exemplu, companiile care au raportat active nule sau vânzări nule.

Într-adevăr, este greu de înţeles cum o întreprindere poate fi viabilă economic în situaţia când nu dispune de nici un fel de active sau/şi nu realizează vânzări în mod constant pe parcursul a câţiva ani. Totodată, remarcăm faptul că din grupul companiilor „economic moarte” şi care au fost eliminate din analiză, fac parte şi companii în care formal este „prezent” capital străin. Aceasta înseamnă că şi unor companii cu capital străin nu le este străină ineficienţa economică în forme extreme ale acesteia. De asemenea, BNS ne-a oferit şi unele date agregate pe baza Anchetei Structurale şi rapoartelor 5-C (Cheltuieli) prezentate de întreprinderi. Pentru a analiza impactul asupra comerţului extern, am utilizat şi datele pe comerţul extern compilate de BNS. În câteva cazuri, am utilizat şi datele Băncii Naţionale a Moldovei, mai ales în aspectele care ţin de analiza indicatorilor macroeconomici.

Ţinând cont de scopurile proiectului PNUD în care a fost elaborat acest studiu, credem important să menţionăm că, în procesul de efectuare a cercetărilor, ne-am convins că BNS dispune de un volum imens de date statistice care ar putea fi utilizate mai eficient de Guvern pentru a realiza studii extrem de utile şi pentru a analiza impactul politicilor sale. Un acces mai liber şi mai larg al cercetătorilor la datele statistice ar permite, spre exemplu, integrarea mai multor baze de date pe care le întreţine BNS şi studierea mult mai fină a subiectului investiţiilor străine directe (dar şi a multor altor subiecte relevante pentru politica economică). În particular, aceasta ar permite analizarea impactului ISD asupra comerţului extern (impact care în cadrul acestui studiu a fost cercetat numai la modul general), asupra condiţiilor de muncă, ar permite analiza procesului de transfer tehnologic, externalităţile pozitive/negative ale ISD asupra economiei în ansamblu, legăturile „backward” asupra furnizorilor, concurenţilor şi consumatorilor locali. Conceptual, această integrare a diferitelor baze de date este lesne de realizat prin intermediul codurilor fiscale care sunt unice la nivel de companie-raportoare şi sunt prezente în toate rapoartele. Tehnic, aceasta integrare este complicată din cauza volumului mare de muncă necesar şi din cauza că diferite baze de date au formate şi structuri diferite. Să mai menţionăm şi faptul că, în procesul de elaborare a studiului s-a observat că datele asupra investiţiilor străine oferite de BNS diferă, uneori foarte semnificativ, de cele agregate de Banca Naţională a Moldovei. De exemplu, în Anuarul Statistic al Republicii Moldova BNS raportează pentru anul 2008 un volum de investiţii străine nete de 237,7 milioane USD, în timp ce BNM – 691,5 milioane USD. Unele diferenţe sunt explicabile: de exemplu, datele BNS nu includ venitul reinvestit de companii. Însă alte diferenţe sunt explicate de faptul că BNM prelucrează suplimentar datele primite de la BNS (chiar dacă nu are acces la baza de date, iar metodologia pe care se bazează acest lucru creativ nu este clară). Aceasta rezultă în diferenţe enorme chiar şi pe capitole care teoretic nu ar trebui să se deosebească mult. De exemplu, în 2008 volumul de investiţii în capital social raportat de BNM este aproximativ de 3 ori mai mare decât cel raportat de BNS. Explicaţia adusă de BNM este că indicatorul său ţine cont şi de fluxurile „reale” de investiţii care sunt observabile în statistica bancară, dar care nu sunt reflectate de agenţii economici în formularul 1-Invest prezentat de agenţii economici la BNS. În particular, în 2008 BNM a ţinut cont de reevaluarea capitalului făcută de unele mari companii, pe când BNS – nu. Totuşi o argumentare consistentă vizavi de aceste diferenţe sistematice nu a fost posibil de obţinut nici la BNM, nici la BNS. Deşi explicarea acestor discrepanţe nu a fost un obiectiv al acestui studiu, credem că BNM şi BNS ar trebui să ajungă la un numitor comun vizavi de metodologia utilizată, pentru că altfel este dificil de analizat şi de argumentat politicile economice. Lucrarea este structurată în felul următor. În capitolul 1 analizăm performanţele Republicii Moldova în atragerea investiţiilor străine directe şi comparăm aceste performanţe ce cele realizate de alte ţări în tranziţie. În acelaşi capitol, realizăm o analiză structurală a investiţiilor străine directe pe sectoare de activitate, origine geografică şi localizare teritorială. Capitolul 2 este partea principală a studiului, în care este analizat impactul pe care l-au avut investiţiile străine directe asupra economiei moldoveneşti. Acest impact este analizat ca şi contribuţie a investiţiilor străine directe asupra creşterii economice, pieţei muncii, exporturilor. Totodată, în câteva instanţe, realizăm şi o comparaţie între companiile care au capital străin cu cele locale care nu au capital străin. În scopuri analitice, întreprinderile au fost grupate în 5 grupuri: 1 – care nu au deloc capital străin; 2 – întreprinderi în care ponderea capitalului străin variază între 1 şi 25%; 3 – între 26 şi 50%; 4 – între 51 şi 75%; şi 5 – între 76 şi 100%. Capitolul 3 trage concluziile principale pe marginea analizei efectuate şi face o serie de recomandări de politici pentru a maximiza efectele pozitive ale investiţiilor străine directe pentru economia moldovenească.Utilizăm această oportunitate, pentru a exprima Biroului Naţional de Statistică şi Băncii Naţionale a Moldovei recunoştinţa noastră pentru cooperare şi furnizarea datelor necesare. Totodată, precizăm că numai autorii sunt responsabili de interpretarea datelor şi concluziile formulate.