Impozitele și taxele locale

INTRODUCERE

Finanțele publice reprezintă o componentă foarte importantă a vieții social-economice a fiecărei țări. Problemele fiscale au un rol foarte important în economia de piață.

Impozitul este acel instrument care are implicații în sfera economico-socială, reprezentând întotdeauna un mod de constituire a veniturilor statului.

O problemă importantă avută în vedere de administrațiile locale din România reprezintă crearea unui sistem de gestiune a finanțelor publice locale și organizarea activităților fiscale pe principiile descentralizării și autonomiei financiare.

Impozitele și taxele locale devin din ce în ce mai importante deoarece micșorează foarte mult dependența autorităților centrale de bugetul de stat.

Un rol foarte important în realizarea programelor economice și sociale îl are politica fiscală. Reglementările referitoare la contribuabili, impozite și taxe și modalitățile de plată reprezintă sistemul fiscal.

În Legea Administrației Publice Locale este prevăzut: ”autoritățile administrației publice locale au fost investite cu dreptul la resurse proprii pe care le pot gestiona potrivit atribuțiilor prevăzute prin lege” 1.

În politica fiscală sunt cuprinse toate metodele, mijloacele, instrumentele și instituțiile care sunt folosite pentru a obține resurse financiare necesare pentru finanțarea cerințelor publice precum și pentru influența asupra economiei naționale.

Normele juridice referitoare la așezarea, stabilirea și încasarea impozitelor și taxelor sunt cuprinse în legislația fiscală. Normele juridice fiscale sunt cele care stabilesc contribuabilii, obiectele impozabile, bazele de impozitare, așezarea și calcularea impozitelor și sancțiunile acordate pentru nerespectarea obligațiilor fiscale. Constituirea resurselor financiare publice este realizată cu ajutorul impozitelor, taxelor și a contribuțiilor prelevate de la persoane juridice și fizice.

1 Legea administrației publice locale nr. 215 din 23 aprilie 2001 publicată în Monitorul Oficial nr. 204 / 23 aprilie

2001 ;

Capitolul 1 Impozitele și taxele versus finanțe publice

1.1 Conceptul de impozite și taxe publice

Impozitul este cea mai importantă și cea mai veche resursă financiară, originile sale fiind legate de existența statului și a banilor.

”Impozit, impozite, s. n. Prelevare obligatorie, fără prestație și nerambursabilă, efectuată de către administrația publică pentru satisfacerea necesităților de interes general; dare. - Impozit direct = impozit stabilit în mod nominal în sarcina persoanelor fizice și juridice, având ca bază de impozitare veniturile sau averea acestora. Impozit indirect = impozit inclus în prețul de vânzare al unor bunuri materiale și servicii, vărsat la bugetul de stat de către agenții economici, dar suportat de consumatori. (În trecut) Bir. - Din lat. impositum (cu sensul fr. impôt).” Felul în care a fost și este definit impozitul în decursul timpului diferă în funcție de cum s-a impus și a fost perceput de la o etapa la alta.

Cu alte cuvinte, impozitul reprezintă acea plată, obligatorie, definită și nereciprocă efectuată de către persoane fizice cât și juridice pentru a susține cheltuielile publice, în suma și la termenele stabilite prin lege, fară nici o obligație din partea statului de a presta platitorului un echivalent direct și imediat.

Trăsăturile fundamentale ale impozitului: a) ”forma pecuniară;

b) natura de plată generală;

c) caracterul definitiv;

d) caracterul obligatoriu.”

”Taxă, taxe, s. f. 1. Sumă de bani care se percepe la anumite mărfuri sub formă de impozit. - Taxă pe valoarea adăugată = impozit general care se aplică pe fiecare stadiu al circuitului de producție al produsului final. 2. Plată efectuată în favoarea bugetului de stat de către diferite persoane fizice sau juridice în cazul când acestea se bucură de anumite servicii sau drepturi. Sumă de bani care se plătește unei instituții în schimbul unor servicii prestate sau al anumitor drepturi. - Din fr. taxe.”