Management financiar

Cuprins proiect Cum descarc?

I. Scurt istoric ..7
II. Generalitati ..8
III. Modelul conceptului de analiza cost beneficiu ..10
IV. Descrierea Investitiei .10
V. Analiza oportunitatilor ...11
VI. Conceptul analizei cost-beneficiu ..11
VII. Analiza financiara a investitiei ...11
VIII. Modelul conceptual al analizei cost-beneficiu ...12
IX. Analiza economica a investitiei .13
X. Analiza de risc a proiectului de investitii ...14
XI. Bibliografie 16

Extras din proiect Cum descarc?

I. SCURT ISTORIC
Analiza cost-beneficiu (ACB) este o metoda de analiza economic-ecologica aparuta in secolul al XIX-lea in S.U.A. Analiza cost-beneficiu este perceputa de literatura economica-ecologica de specialitate ca o metoda de evaluare economica a efectelor ambientale ale proiectelor de investitii (in special cele din domeniul public) in constructii, industrie, transporturi, turism sau agricultura.
Facem aceasta precizare pentru a evita eventualele confuzii rezultate din traducerea ad-litteram, dar nu de sens, a unor termeni preluati din literatura straina. Analiza cost-beneficiu (ACB) nu trebuie inteleasa prin prisma indicatorului venituri-costuri ce ar rezulta din traducerea termenului benefice-cost, care inseamna venit-cost si nicidecum beneficiu cost. Cost-benefit semnifica raportul economic (eforturile economicecosturi), ecologic (efectele ecologice - afectarea / imbunatatirea ambientului natural) si social (efecte sociale privind crearea sau disparitia de locuri de munca, protectia sanatatii oamenilor, imbunatatirea nivelului de trai, beneficiile rezultate din educatia, calificarea, recalificarea oamenilor).
Istoricul metodei Metoda analizei cost beneficii (CBA) a aparut ca metoda de lucru inca din anii 1808. La vremea aceea, un functionar al Trezoreriei Americane pe nume Albert Galatin propunea ca, pentru proiectele privind transportul pe apa, sa fie utilizata o metoda de analiza si evaluare bazata pe compararea costurilor si beneficiilor financiare si non- financiare ale investitiilor. Treizeci si sase de ani mai tarziu, in 1844, francezul Jules Dupuit, argumenta fezabilitatea investitiilor in lucrarile publice prin prisma unui model de analiza de tip cost- beneficiu. Metoda a inceput sa-si dovedeasca utilitatea practica la inceputul secolului al XX-lea in Statele Unite ale Americii la analiza economica a proiectelor de irigatii (1902) si a proiectelor de prevenire si combatere a inundatiilor (1936).
In 1958, Eckstein2 subliniaza utilitatea metodelor ACB in evaluarea proiectelor de investitii in lucrarile de hidroamelioratii si hidroenergetice. Autorul mentionat coreleaza utilitatea ACB cu fundamentul economic al bunastarii societatii de consum. Daca, pana in anii '60, analiza cost beneficiu (ACB) era relationata cu proiectele de investitii privind intr-un fel sau altul apa ca resursa sau mijloc de transport, (hidroameliorari prevenirea inundatiilor, lucrari hidroenergetice, alimentari cu apa, canalizari, hidro-transport etc.), incepand cu anii 1970 metoda a inceput sa fie adaptata si utilizata si la alte tipuri de proiecte preponderent cu finantare publica, dar nu numai, care intr-un fel sau altul au impact asupra mediului ambiant.
Aplicarea metodei la evaluarea fezabilitatii proiectelor de investitii s-a facut de la proiecte mari cum ar fi: centrale nucleare, rafinarii si combinate chimice sau lucrari de infrastructura, aeroporturi, tunele (exemplu Tunelul Manecii), autostrazi sau cai ferate si pana la proiecte medii sau mici (exemplu lucrari de reabilitare ecologica, managementul integrat al deseurilor, parcuri naturale si rezervatii, dezvoltarea unor activitati de productie sau servicii cu impact mare asupra mediului). Organismele guvernamentale au inceput sa introduca prin intermediul legilor si normelor obligativitatea utilizarii analizei cost-beneficiu la evaluarea proiectelor cu finantare publica. Spre exemplu, inca din 1970 Uniunea Europeana, Statele Unite, Japonia si Canada au emis legi prin care analizele de impact asupra mediului (EIA3 ) pentru proiectele de investitii trebuie sa aiba ca suport tehnicile ACB. Importanta utilitatii ACB este ilustrata si de faptul ca cel de-al 5-lea Plan de Actiune pentru Mediu al Uniunii Europene a propus adoptarea ei in cadrul programului catre sustenabilitate (Towards Sustainability). Se subliniaza faptul ca ,,trebuie elaborata o metodologie cost-beneficiu a Comunitatii cat mai urgent, care sa poata fi aplicata tuturor proiectelor si politicilor care cuprind o componenta de mediu". Prin aceasta metodologie, se recomanda ca statele membre sa tina cont nu numai de avantajele pe termen scurt ale dezvoltarii economice bazata pe utilizarea intensiva a resurselor rezultate in urma exploatarii mediului ambiant, cu efecte ireversbile in cresterea poluarii si epuizarea (depletia) resurselor, ci si de beneficiile pe termen lung rezultate dintr-o exploatare si utilizare rationala eficienta si eficace a resurselor.
In categoria resurselor sunt considerate nu numai resursele clasice de natura organica sau anorganica pentru obtinerea energiei sau materiilor prime pentru productie, ci si elemente considerate vitale cum ar fi: aer, apa, sol, peisaje sau mostenirea culturala.
Al 6-lea Plan de actiune pentru Mediu al Uniunii Europene (Spre sustenabilitate) recunoaste ca o abordare eficienta a problematicii mediului in analize de tip cost-beneficiu pentru proiectele de investitii este afectata de:
-  insuficienta sau lipsa informatiilor privind starea fizica a mediului; necunoasterea cu precizie a limitelor de toleranta ale mediului;
-  evaluarea greoaie a costurilor pagubelor asupra mediului cauzate de adoptarea unor tehnologii productive, dar cu impact major asupra mediului, prin imposibilitatea cuantificarii precise a efectelor sau a lipsei de actiune in directia promovarii tehnologiilor non-poluante, dar mai putin productive;
-  controversele legate de alegerea ratei optime de actualizare care sa ilustreze in mod adecvat valoarea mediului pentru generatiile viitoare;
-  dificultatea transpunerii in preturi corecte a elementelor de mediu. In economia de piata pretul corect este dat de cererea si oferta pentru un produs. Banul reprezinta unitatea obisnuita de masura.
In economia de piata ecologica, pretul este influentat, pe langa cerere si oferta, de accesibilitatea la elemente considerate vitale: apa, aer, sol nepoluate, plus resursele de materii prime si energie. In acest caz, utilitatea reala si disponibilitatea vitala pe termen lung cu corespondenta in termeni financiari inlocuiesc unitatile monetare clasice. Acest nou tip de abordare este necesara intrucat unele activitati umane care afecteaza mediul pot dauna si sanatatii umane prin efectul de feedback. De asemenea, ,,sunt dificil de evaluat costurile optime de imbunatatire a unei componente de mediu in detrimentul alteia"6 .
Este sugerata utilitatea unei abordari holistice a problemelor legate de mediu, astfel incat selectarea investitiilor viitoare sa fie facuta pe baza unor principii recunoscute in Tratatul CEE de Dezvoltare Durabila a Partilor, art. 130 alin.3 cum ar fi: principiul precautiei (PP), principiul responsabilitatii (PR), principiul poluatorul plateste (PPP), coeziunea sociala etc. Institutiile bancare internationale (exemplu Banca Mondiala, B.I.R.D, B.E.R.D) de asemenea, prin intermediul metodologiilor pentru intocmirea studiilor de fezabilitate, au statuat obligativitatea utilizarii analizei cost beneficiu la intocmirea proiectelor de investitii finantate de ele. In Romania, metoda analizei cost-beneficiu (ACB) a inceput sa fie aplicata la investitiile din domeniul energetic inca din anii 1970. In prezent, este utila o reevaluare a acestui tip de analiza si o reactualizare a legislatiei in materie de mediu si audit, in scopul utilizarii ACB la proiectele actuale de investitii in domeniul public si privat la un nivel echivalent cu cel din statele dezvoltate (UE, S.U.A., Japonia, Canada).

Fisiere în arhivă (1):

 Management financiar.pdf

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

1. http://wing.ro/asep/uploads/Ghiduri/Model_ACB_reciclarea_DEEE.pdf
2. https://www.academia.edu/34364577/ANALIZA_COST_BENEFICIU_A_UNUI_PROIECT_DE_INVESTITII_PUBLICE
3. https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/finante/analiza-cost-beneficiu-318382.html
4. http://www.mdrap.ro/userfiles/upp/ciclu_politici/analiza_economica.pdf
5. http://www.management.ase.ro/reveconomia/2004-1/15.pdf
6. https://s3.amazonaws.com/academia.edu.documents/34876473/cost_beneficiu.pdf?response-content-disposition=inline%3B%20filename%3DCost_beneficiu.pdf&X-Amz-Algorithm=AWS4-HMAC-SHA256&X-Amz-Credential=AKIAIWOWYYGZ2Y53UL3A%2F20200306%2Fus-east-1%2Fs3%2Faws4_request&X-Amz-Date=20200306T203051Z&X-Amz-Expires=3600&X-Amz-SignedHeaders=host&X-Amz-Signature=b68c0362839f61c57fc1735e068e2b1530facad94fefb25a3e710fe8407905ca