CAPITOLUL I 1 SISTEMUL BANCAR DIN SLOVENIA 1 1.1 Istoric 1 1.2 Imagine de ansamblu asupra sistemului bancar sloven 2 1.3. Structura pieţei financiare slovene 4 1.4.Indicatori de apreciere ai sistemuului bancar sloven 6 1.5. Tendinţe 9 Capitolul II. 10 Banca Centrala a Sloveniei 10 2.1 Caracteristici generale 11 2.2 Obiective 14 2.3 Funcţiile Băncii Centrale 14 2.4 Sarciniile Băncii Centrale 14 2.5 Instrumente folosite în implementarea şi coordonarea politici monetare 15 2.5.1 Operaţiunile de open market 16 2.5.2 Standing facilities (facilităţi permanente) 17 2.5.3 Rezerve minime 18 CAPITOLUL III. 19 BĂNCI REPREZENTATIVE DIN CADRUL 19 SISTEMULUI BANCAR DIN SLOVENIA 19 3.1. Nova Lubljianska Banka (NLB) 19 3.1.1. Istoric 20 3.1.2. Acţionariat 24 3.1.3 Misiunea băncii 25 3.1.4 Oferta de produse şi servicii 25 3.1.5. Cote de piaţă 26 3.1.6. Clasament şi premii 27 3.2. SKB Bank 28 3.2.1. Istoric 28 3.2.2. Acţionariat 29 3.2.3. Misiunea bancii 30 3.2.4. Oferta de produse şi servicii 30 3.3. BANKA KOPER 32 3.3.1 Istoric 32 3.3.2. Acţionariat 34 3.3.4. Misiunea bancii 35 3.3.5. Oferta de produse şi servicii 35 Concluzii 38 Bibliografie
CAPITOLUL I SISTEMUL BANCAR DIN SLOVENIA 1.1 Istoric Republica Slovenia este o republică parlamentară democratică, care a devenit un stat independent, după destrămarea Iugoslaviei in 1991.Constituţia actuală a Republicii Slovenia a fost adoptată la 23 decembrie 1991, ca urmare a rezultatelor privind suveranitatea şi independenţa Sloveniei la 23 decembrie 1990, atunci când o majoritate covârşitoare de sloveni au votat pentru independenţă. Preşedintele republicii: Danilo Türk (din decembrie 2007) Prim-ministrul: Borut Pahor (SD)(din 2008) Guvern:prim-ministru , 15 ministri, 3 ministri fara portofoliu. Adunarea generală: 90 deputaţi (88 reprezentanţi aleşi ai partidelor parlamentare,şi câte un reprezentant din partea maghiară şi comunitaţile naţionale italiene). Consiliul Naţional: 40 de reprezentanţi aleşi ai angajatorilor, salariaţilor, fermieri,negustori care desfaşoară activitaţi independente, precum şi din sectorul non-economic şi Grupurile de interes local. Slovenia se străduieşte pentru păstrarea identitaţii sale naţionale şi o deschidere simultană la lume.În relaţiile internaţionale, UE susţine soluţionarea paşnică a conflictelor, o cooperare mai puternică şi de încredere şi respect pentru drepturile omului. La 25 iunie 1991 Slovenia a devenit un stat de sine stătător.Curând Slovenia a câştigat recunoaşterea internaţională şi s-a stabilit în sine ca un jucător pe scena mondială. După independenţă, Guvernul a recunoscut aderarea la UE ca fiind una din prioritaţile ţării.Slovenia a aderat la Uniunea Europeană la 1 mai 2004.Slovenia are un comisar in Comisia Europeană, şi 7 parlamentari sloveni.Începând cu 29 martie 2004 Slovenia a fost, de asemenea, un membru NATO. Slovenia a fost primul nou stat membru care să deţină preşedenţia Consiliului Uniunii Europene în prima jumătate a anului 2008 (preşedenţia slovenă a UE 2008). La 1 ianuarie 2007, Slovenia a devenit al 13-lea membru al zonei euro.La 21 decembrie 2007, Slovenia a intrat în zona Schengen de liberă circulaţie- graniţa cu Croaţia, devenind astfel a frontierei externe a UE. Slovenia a devenit membră a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 22 mai 1992.În otombrie 1997 a devenit membră al Consiliului de Securitate pentru o perioadă de 2 ani.În acest timp, de asemenea, a prezidat de 2 ori Consiliul de Securitate. La 17 mai 2007, Republica Slovenia a fost aleasă in Consiliul ONU pentru Drepturile Omului pentru perioada cuprinsă între iunie 2007 si iunie 2010. 21 iulie 2010 Slovenia a devenit membru oficial al Organizaţiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economică. Slovenia acordă o atenţie deosebită la poziţia minorităţilor maghiară şi italiană, în Slovenia, precum şi a minorităţilor slovene care trăiesc în ţările vecine. Constituţia Slovenă garantează drepturi speciale pentru membrii minorităţilor italiană şi maghiară care trăiesc în aici. 1.2 Imagine de ansamblu asupra sistemului bancar sloven În decembrie 2007 , numarul total de banci care işi desfăşurau activitatea in Slovenia era de 21, dintre care acestea fiind 8 sucursale, 3 băncii economice si 3 sucursale ale băncilor străine ( o bancă franceză si alte bănci austriece).La sfârşitul anului 2008, numărul băncilor care operau in Slovenia a scăzut la 18, 3 bănci de economii si 3 filiale ale băncilor străine ce operau in Slovenia. În 2007 băncile reprezinta o proporţie dominanta de 70% din actívele sistemului financiar din Slovenia.Acest lucru este semnificativ mai mare decât cifra de 57% în zona euro în ansamblu, în cazul în care alţi intermediari ( inclusiv fonduri de investiţii ai societaţii de leasing) precum si sectorul de asigurări înca au un rol mult mai mare decât in Slovenia. Sistemul financiar sloven ( cu excepţia băncii centrale) au avut active financiare de 177% din PIB la sfârşitul trimestrului al treilea din 2007.Facând comparaţie cu zona euro, sistemul financiar sloven incă este destul de slab; lucrul acesta se datorează unui nivel mai scăzut de dezvoltare economică.Piaţa de capital slovenă are doar 15 ani de experienţă iar dezvoltarea notabilă a investitorilor care a început recent.În prímele semestre ale anului 2007, raportul dintre actívele financiare la PIB în Slovenia a crescut cu 18 procente , majorându-se aproximativ cu aceeaşi sumă din prímele două trimestre din zona euro. În vara anului 2010, Slovenia a devenit prima ţară din sud-estul Europei care a aderat la OCDE.Ca multe ţări din Europa Centrală şi de Est, a folosit anii de boom economic pentru a adera la UE şi pentru adoptarea monedei euro prin păstrarea de deficite scazute şi creştere stabilă. Datoria publică de 35,9 %( 2009) din PIB plasează Slovenia ca fiind una din ţările cele mai puţin datornice din Europa.În anii ce urmează, strategia bazată pe cheltuieli de consolidare fiscală le este folositoare pentru reducerea datoriei publice pentru a obţine deficitul fiscal sub pragul de 3%, ţintă stabilizată de UE pâna in 2013. Creşterea econimică a fost de 0,9% in 2010, iar exportul a crescut cu 7%.Exportul este foarte important pentru Slovenia, deoarece aproximativ 60% din PIB este realizat din exporturi. Creşterea PIB-ului este un domeniu in care Slovenia, la fel ca multe ţări din Europa Centrală şi de Est, are cel mai mai mare potenţial de convergenţă, şi un domeniu care va asigura ţării in urmatorul deceniu o creştere economică durabilă.Slovenia are in prezent cel mai mare PIB din regiunea Europei Centrale şi de Est cu aprximativ 17 mii de euro PIB pe locuior. Se anticipează o creştere a PIB-ului de 2,5% anul acesta şi de 3,1% în 2012. Se poate observa şi în graficul nr,1 că ratele de creştere a PIB-ului al Sloveniei sunt aproape la jumătate din media celor 27 de ări din Uniunea Europeană, inperioada 2003-2010.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
