Parmalat

Cuprins proiect Cum descarc?

INTRODUCERE 3
1. SCURTA ISTORIE PARMALAT 4
1.1. Aparitia si evolutia Parmalat 4
1.2. Colapsul 5
1.3. Frauda si procedurile penale 7
1.4. Actiuni civile 10
1.5. Reactii politice la scandalul Parmalat in Italia si UE 10
1.6. Efectele asupra pietei a scandalului Parmalat 11
2. ADMINISTRATIA CORPORATIVA SI AUDITORII 12
2.1. Consiliul de administratie 12
2.2. Auditori externi 12
2.2.1. Rolul auditorilor 12
2.2.2. Probleme in administratia corporativa in cadrul organizatiei de audit 13
2.2.3. Auditorii si Parmalat 13
2.3. Auditori statutari 14
2.3.1. "Collegio sidicale" 14
2.3.2. Fonduri si auditorii statutari ai actionarilor minoritari la Parmalat 14
2.4. Alti creditori 15
2.4.1. Banci de investitii si banci universale 15
2.4.2. Juristi si analisti 15
BIBLIOGRAFIE 16


Extras din proiect Cum descarc?

INTRODUCERE
Comisia pentru Titluri de Valori si Bursa din SUA (Securities and Exchange Commission) a catalogat scaldalul Parmalat ca fiind ,,una dintre cele mai mari si mai pline de rezonanta fraude financiare corporative din istorie". S-a ivit la scurt timp dupa cazul Enron si WordCom si ofera o oportunitate pentru a compara esecurile de pe ambele maluri ale Atlanticului. Cazul Parmalat scoate in evidenta cea mai important problema specifica stucturilor de administatie in firmele din Europa Continentala, si anume un actionar majoritar care exploateaza societatea, mai degraba decat sa monitorizeze managerii. Structura de administratie Parmalat a fost in mod fatis deficitara, spre deosebire de cea a Enron, care aparent a fost bine conceputa. In ciuda acestui deficit, Parmalat a beneficiat de un rating de credit pentru investitii si a putut imprumuta sume tot mai mari de capital de la investitori. Privind retrospectiv s-ar putea sustine faptul ca pietele de capital au fost ineficiente, deoarece nu au luat in consideratie defectele din conducerea Parmalat. Cu toate acestea, o afirmatie mai plauzibila ar fi ca ele au redus riscul perceput si s-au bazat puternic pe aprecierile unor terti cum sunt auditorii. 
Astfel, inca odata, la fel ca si in cazul tuturor falimentelor financiare din ultimul timp, atentia este indreptata spre terti actori. In cazul de fata este vorba despre doua retele mari de audit (Grand Thornton International si Deloitte Touche Tohmatsu), care nu au reusit sa detecteze fraudele. Partenerii italieni ai firmei Grand Thornton au fost suspectati de a le fi orchestrat. Unele banci de prim rang international au asistat alaturi de manageri Parmalat la structurarea si executatrea unor tranzactii financiare complexe, menite sa ascunda situatia adevarata a firmei. Sub pretextul unor verificari staruitoare si a unor avize din partea firmelor juridice de top, piata nu a fost niciodata avertizata in mod fatis.
Legile italiene fundamentale nu pot fi invinuite pentru ceea ce s-a intamplat. Se poate sustine chiar faptul ca legile in vigoare in timpul functionarii Parmalat al ultimului deceniu, au fost suficiente si din anumite puncte de vedere chiar mai severe decat cele din SUA. Daca auditorii au fost descurajati nu inseamna ca legile substantiale italiene au fost de vina, ci modul de aplicare al acestora.
Organul de supraveghere al pietei de capital italiene (Consob) a inceput investigatiile sale numai dupa ce pe piata s-a semnalat, la sfarsitul anului 2002 - inceputul anului 2003, ca ceva este in neregula cu Parmalat. Piata stia ceva ce Consob nu stia. Scandalul Parmalat ar trebui sa descurajeze ideea ca supravegherea publica a pietei poate preveni fraudele majore. Totusi, reactia atat in Italia cat si la nivel european a fost aceea de a emite noi reglementari si norme publice, chiar daca ideea unui organism de reglementare publica european echivalent SEC nu a constituit niciodata o prioritate pe agenda Uniunii Europene. 
Cu toate acestea, publicul italian a aflat la scurt timp dupa falimentul Parmalat din mass-media ca au fost lansate actiuni civile, la o viteza de neconceput pentru Italia, de catre avocatii de clasa din Statele Unite, si ca aceste actiuni ar putea implica, de asemenea investitori italieni importanti. Aceasta stire a dat nastere unor discutii privind introducerea unor mecanisme de actiune in Italia, in mass-media si la nivel politic, fiind o problema secundara alaturi de tema principala care priveste noile reglementari ca raspuns la scandalul iscat. Ori de cate ori a fost posibil, atat Comisarul Extaordinar Parmalat (Mr Bondi care actioneaza in numele companiei si a creditorilor sai) cat si investitorii au transferat actiunile civile in SUA, scapand astfel de sub jurisdictia instantei italiene. Nu este vorba insa de interesul de a profita de regulile cele mai convenabile ci de avantajele si ,,armele" pe care le ofera procedura civila din Statele Unite in cazurile complexe ce privesc interese colective.
1. SCURTA ISTORIE PARMALAT
1.1. Aparitia si evolutia Parmalat
Calisto Tanzi a fost mostenitorul unei dinastii al comertului alimentar cu sediul in Collecchio, Parma. Tanzi a intrat la sfarsitul anului 1960 pe piata laptelui, profitand de procesul continuu de ambalare dezvoltat de Tetra Pak, iar Parmalat si-a inceput expansiunea spre o industrie de lactate. In anii `70, marca Parmalat a devenit cunoscuta datorita sponsorizarilor din lumea sportului. In anii `80 a urmat o noua expansiune: Parmalat si-a consolidat pozitia de lider mondial pe piata produselor lactate si s-a extins pe alte piete alimentare, cum sunt produsele de panificatie, sosurile tomate, sucurile de fructe. Tanzi a devenit cunoscut pentru legaturile sale politice cu lideri crestin democrati. Mai cu seama era considerat ca fiind un prieten apropiat a lui Ciriaco De Mita, liderul influent a partidului Crestin Democrat in anii `80. Parmalat a construit una din fabricile sale in Nusco, un orasel mic din sudul Italiei, renumit pentru faptul ca este orasul natal al lui De Mita.
Pretinsa influenta a politicienilor este unul din motivele pentru care Tanzi s-a aventurat pe piata TV in anii `80. Odeon TV este canalul pe care l-a cumparat prin intermediul familiei. Acesta a inregistrat rezultate ingrozitoare si a fost vandut in 1989 catre o companie a Sasea Group, gestionat de Florio Fiorini . Odeon TV a dat faliment, iar Tanzi, care a garantat datoriile Odeon TV, a fost nevoit sa plateasca o imensa suma de bani. In timpul investigatiilor penale cu privire la falimentul Parmalat a iesit la iveala faptul ca acesti bani au fost furnizati de catre Parmalat. Aceasta reprezinta una din primele mari situatii in care banii Parmalat au fost folositi pentru a acoperi datoriile lui Tanzi din alte domenii de afaceri.
Ulterior esecului TV de la sfarsitul anilor `80, Parmalat era un grup international aflat in turbulente financiare. Printr-o tranzactie financiara complexa, Coloniale s.r.l. (firma familiei Tanzi care detinea actiunile Parmalat) si-a folosit pachetul de control ca aport fara numerar in majorarea de capital a unei companii listate, Finanziaria Centro Nord, care a devenit Parmalat Finanziaria. Prin tranzactia financiara, Coloniale si-a pastrat pachetul de control de aproximativ 51% in Parmalat Finanziaria, care a devenit proprietatea unui grup format din 58 de companii, dintre care 33 cu sediul in afara Italiei, cu o cifra de afaceri de aproximativ 1.100 miliarde lire italiene (560 milioane Euro). Cea mai importanta dintre aceste companii a fost Parmalat S.p.A., principala companie de operare.
In anii `90, Grupul Parmalat a lansat o noua campanie de achizitie, care a fost foarte intensa in America de Sud. Cifra de afaceri a grupului a fost de 4.300 miliarde de lire italiene (2,4 miliarde Euro) in 1995 si 5.464 miliarde de lire italiene (2,8 miliarde Euro) in 1996. In jur de 45% din cifra de afaceri era generata in America Latina. Grupul multinational a devenit un client lucrativ pentru bancile de investitii, in special Chase Manhattan Bank. Grupul a devenit foarte activ pe piata de capital, emitand serii de obligatiuni pe piata Euroobligatiunilor.
Intre timp, Parmalat s-a diversificat in fotbal, cumparand Parma Calcio (clubul de fotbal din Parma), bine cunoscutul club brazilian Palmeiras si clubul chilian numit Audax Italiano. Grupul a initiat un plan masiv de sponsorizare in America Latina. Parma Calcio a fost inmanat fiului lui Tanzi, Stefano, care a devenit presedintele clubului in 1996. Unul dintre marii rivali ai lui Tanzi pe piata produselor lactate, Sergio Cragnotti, a fost si el implicat pe piata fotbalului. Cragnotti, fostul manager a Ferruzzi Group care a fost implicat in actiunile criminale avand drept urmare falimentul imperiului familiei Ferruzzi , era principalul actionar si manager a Cirio, si proprietarul Lazio, unul din cele doua cluburi de fotbal din Roma. Cirio urma sa falimenteze in 2003 intr-un scandal financiar implicand banci acuzate ca ar fi acoperit expunerea lor la datorie prin descarcarea obligatiunilor Cirio pe investitori de retail.


Fisiere in arhiva (1):

  • Parmalat.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 5 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!