Studiu de Caz Comparativ Privind Dimensiunile si Structura Cheltuielilor Publice (Bugetare) in Romania si in Suedia

Cuprins proiect Cum descarc?

Cuprins
I. Cadrul conceptual si metodologic 3
I.I. Conceptul de cheltuiala publica 3
I.II. Structura Cheltuielilor publice 4
I.III. Indicatorii utilizati pentru analiza volumului, dinamicii, structurii cheltuielilor publice 5
I.III.I Indicatorii privind nivelul cheltuielilor publice 5
I.III.II Indictorii privind structura cheltuielilor publice 6
I.III.III Indicatori privind dinamica cheltuielilor publice 6
II. Analiza comparativa a marimii si dinamicii a cheltuielilor publice in Romania si Suedia 8
II.I. Nivelul total al cheltuielilor publice in PIB si Milioane Euro 8
II.II. Ponderea in PIB a cheltuielilor publice 9
II.III Coeficientul de Elasticitate a cheltuielilor publice in raport cu PIB 10
III. Analiza comparativa a structurii cheltuielilor publice in Romania si Suedia 12
III.I Analiza comparativa a structurii economice cheltuielilor publice in Romania si Suedia 12
1. Cheltuielile cu bunurile si serviciile 14
2. Cheltuielile publice cu asigurarile si asistenta sociala 16
3. Cheltuieli cu salariile 18
4. Subventiile 19
5. Cheltuieliile de capital 21
6. Cheltuieli publice cu dobanzi 22
III.II Analiza comparativa a structurii functionale a cheltuielilor publice in Romania si Suedia 24
1) Cheltuielile pubice privind Serviciile Publice Generale 24
2) Cheltuielile pubice privind Apararea Nationala 26
3) Cheltuielile pubice privind Ordinea Interna si Siguranta Nationala 28
4) Cheltuielile pubice privind Protectia Mediului 29
5) Cheltuielile pubice privind Actiunile Economice 31
6) Cheltuielile pubice privind Sanatatea 33
7) Cheltuielile pubice privind Recreere, Cultura si Religie 34
8) Cheltuieli Publice pentru Invatamant (educatie) 36
9) Cheltuielile pubice privind Protectia Sociala 38
Bibliografie 41


Extras din proiect Cum descarc?

I. Cadrul conceptual si metodologic
I.I. Conceptul de cheltuiala publica
Notiunea de cheltuila publica s-a evidentiat pe fundalul aparitiei si evolutiei consumului de resurse in forma baneasca, in special, pentru satisfacerea de nevoi publice. Ea find utilizata in mai multe acceptiuni, atat in teorie cat si in practica, dintre care, se invoca, cel mai fregvent, sensul juridic si cel economic.
In sensul juridic, mai larg, cheltuiala publica sugereaza o plata a unei sume de bani in fonduri publice, care este legata de crearea si functionarea entitatilor publice, de infaptuirea activitatilor cu caracter public, inclusiv celor desfasurate prin interprinderile cu capital de stat. In aceasta prima acceptiune, apare in prim plan ca cheltuielile publice se realizeaza intr-un cadru juridic dat, printr-un complex de entitati sau organisme publice, cu raspunderi si competente prestabilite, prin reglementari, ce tin de angajarea si efectuarea operatiunilor de plati, care implica si asptecte ale gestionarii, a bunului public potrivit normelor legale.
In sensul economic, cheltuiala pulica reprezinta relatii si procese economice de repartitie a produsului intern brut (PIB), concretizate in alocarea si utilizarea resurselor banesti, pentru realizarea de obiective, considerate de interes public, fie la nivel national, fie la al colectivitatilor locale, inclusiv al entitatilor publice operative ( insitutii, interprinderi). Sensul economic include in sine si continutul de procese economice de consum public al unor resurse, care are loc in legatura directa cu satisfacerea nevoilor de necesitati publice asumate pentru a fi finantate de catre autoritatile statale. 
Deci, sub aspect economic, conceptul de cheltuiala publica semnifica o anumita grupare de procese si relatii financiare, care se manifesta intre autoritatile publice, cele de stat, pe de o parte, si persoane fizice si juridice, pe de alta parte, cu pofida alocarii ( pe destinatii) si utilizarii resurselor banesti, pentru exercitarea actiunilor de interes public. 
Asadar, cheltuielile publice reprezinta componenta fundamentala a finantelor publice, si constituie un grup de relatii si procese economice in forma baneasca, prin intermediul careia are loc distribuirea si utilizarea efectiva a fondurilor finaciare publice. Astefel prin intermediul aceste acceptiuni , este avut in vedere , consinutul lor economic, de relatii si procese de redistribuire financiara a prodisului intern brut sau chiar a avtiei nationale, de alocare/ realocare a resurselor, cu implicarea autoritatilor publice, in favoarea diferitor persoane fizice si juridice aflate in ipostaze de beneficiare ale utilitatilor sociale, inclusiv de bunuri publici.
Corespunzator conceptiilor clasice, cheltuiala publica reprezinta o consumatie de bunuri cu caracter definitiv si nerecuperabil. Ea afecteaza in sens negativ marimea produsului national si duce la o reducere, scadere a avutiei nationale, avand un impact nefavorabil asupra reproducerii capitalului. Daca e sa facem o comparatie intre conceptia clasica si cea moderna, atunci in cea din urma, cheltuiala publica este concisa din perspectiva reconsiderarii rolului atribuit statului, admitandu-se si o alta ipostaza a acestuia, decat cea de simplu consumator al resurselor pentru indeplinirea sarcinilor traditionale.
Cheltuielile publice se manifesta in sfera activitatilor nematriale si a celor materiale. Ele se contureaza prin finantarea actiuni de interes public care au continut preponderent social-cultural si de servicii generale, inclusiv de aparare nationala, dar pot avea si unul economic. Efectuarea lor este necesara pentru crearea conditiilor necesare funcsionarii organelor si institutiilor de stat, a caror activitati inprincipal sunt nemateiale, sau realizari unor procese economice - astea fiind materiale, de piducere, comercializare de bunuri si servicii, ce se reflecta in produsul national. 
Continutul cheltuelilor publice s-a modificat continuu, corespunzator schimbarilor, mutatiilor aparente in panul activitatii institutiilor si al rolului statului, care a dus la conturarea unui sistem complex, ce contine si cheltuieli menite sa serveasca drept instrumente de influenta asupra evolutiei societatii.
In raport cu modul de finantare a obiectivelor/actiunilor de interes public, sistemul cheltuielilor publice poate fi conceput prin prisma urmatoarelor componente majore : 
o Cheltuieli Bugetare - sunt acelea inscrise in bugetele publice si finantate de fondurilor banesti administrate de catre autoritatile publice, centrale sau locale. Ele se structureaza in functie de componentelesistemului bugetar si autoritatile publice. Se disting urmatoarele categorii: 
o cheltuieli finantate din bugetul administratiei de stat centrale sau federale;
o cheltuieli finantate din bugetele administratiilor locale sau ale statelor membe ale federatiei;
o cheltuieli finantate din bugetul asigurarilor sociale de stat, respectiv din bugete ale altor fonduri speciale.
o Cheltuieli Extrabugetare - se efectuiaza din venituri obtinute si utilizate direct de catreinstitutiilepublice, in cadrul propriei activitati fara amai fi difuzate prin fondurile bugetare, ele ne mai fiind reflectate in bugetele utoritatilor statale. 
o Cheltuieli Speciale - tine de realizarea unornaumite obiective sau actiuni de interes public ti sunt finantate din resurse publice ce se constituie in fonduri speciale, distincte, conduse direct de catre anumite ministere sau alte organe de stat.
o Cheltuielile interprinderilor sau institutiilor financiar-bancare cu capital de stat - fac parte din sistemul cheltuielilor publice dar nu se reflecta in bugetul public si respectiv nu sunt cheltuieli bugetare. Cheltuielile acestor interprinderi fie ca sunt de investitii sau de exploatare, in totalitate au caracter public data fiind proprietatea publica pe care aceasta se intemeiaza. 
I.II. Structura Cheltuielilor publice
Fiind atat de variate, cheltuielile publice, sa facut necesara introducerea unor criterii pentru structurarea lor. Necesitatea decurge din nevoile, cerintele procesului de elaborare a bugetelor/programelor/planurilor financiare si de definire a indicatorilor bugetari.
Pricipalele criterii de clasificare operationala sunt : 
1. Clasificatia administrativa
2. Clasificatia economica
3. Clasificatia functionala
4. Clasificatia financiara
5. Clasificatia ONU
Pentru compararea a doua state, este mai important sa ne axam mai mult pe a doua si a treia clasificare, si anume pe Clasificatia Economica si cea Functionala.
Clasificatia Economica presupune doua grupari : 
A. Dupa natura cheltuielii :
o Cheltuieli Curente sau de functionare - acelea cre asigura intretinerea activitatiiinstitutiei publice, reprezentand consumuri definitive si care anual trebuie reanoite;
o Cheltuieli de capital sau de investitii - au in vedere modernizarea si dezvoltarea institutiei beneficiare;
B. Dupa tipul de cheltuiala : 
o Cheltuieli privind serviciile publice - prsupun existenta unei contraprestatii aferente, spre exemplue remunerarea unui serviciu, plata unor facturi etc.
o Cheltuieli de transfer - nu prsupun contraprestatie, ele reprezinta trecerea unor sume de bani de la buget la dispozitia unor : 
o Persoane fiizice 
o Administratii locale
o A altor persoane juridice.


Fisiere in arhiva (1):

  • Studiu de Caz Comparativ Privind Dimensiunile si Structura Cheltuielilor Publice (Bugetare) in Romania si in Suedia.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 5 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!