Studiu de caz Comparativ Privind Nivelul, Structura și Dinamica Cheltuielilor Publice în România și Suedia

Domeniu: Finanțe

Conține 1 fișier: docx

Pagini : 26 în total

Cuvinte : 3789

Mărime: 158.01KB (arhivat)

Publicat de: Alex S.

Puncte necesare: 8

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Anca Sava

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

1.1. Prezentarea succintă a conceptului de cheltuială publică și a structurii cheltuielilor publice conform clasificației bugetare
1.2. Prezentarea indicatorilor utilizați pentru aprecierea nivelului, a dinamicii și a structurii cheltuielilor publice
2. Analiza comparativă a nivelului și dinamicii cheltuielilor publice în România și Suedia
2.1. Ilustrație comparativă, în mărime absolută și ca pondere în produsul brut intern, într-un tabel, nivelul cheltuielilor publice în România și Suedia în perioada 2010-2014
2.2. Interpretarea nivelului și dinamicii cheltuielilor publice totale în România și Suedia în perioada 2010-2014, în baza tabelului de mai sus. Explicatia cauzelor și implicațiilor diferențelor și dinamicii constatate.
2.3. Pornind de la mărimea absolută a cheltuielilor publice și a produsului intern brut, vor fi ilustrate și interpretate valorile coeficientului de elasticitate al cheltuielilor publice în raport cu PIB în România și Suedia în perioada 2010-2014. Explicatia factorilor de influență.
3. Analiza comparativă a structurii cheltuielilor publice în România și Suedia
3.1. Analiza structurii economice a cheltuielilor publice în România și Suedia
3.1.1. Ilustrație comparativă, în mărime absolută și ca pondere în totalul cheltuielilor publice, intr-un tabel, structura economică a cheltuielilor publice în România și Suedia în perioada 2010-2014
3.1.2. Pornind de la tabelul anterior, se realizeaza un grafic de tip 100% stacked-columns (pentru 3 exercitii bugetare 2010, 2012, 2014) pentru fiecare țară, în care se ilustrează greutatea specifică a categoriilor de cheltuieli publice, potrivit structurii economice.
3.1.3. Comentarea ponderilor cheltuielilor curente în totalul cheltuielilor publice, în baza tabelului și a graficelor de mai sus, făcând trimitere la măsurile fiscal-bugetare intreprinse de guvernele celor doua țări în perioada 2010-2014.
3.2. Analiza structurii funcționale a cheltuielilor publice în România și Suedia
3.2.1. Ilustrație comparativă, în mărime absolută și ca pondere în totalul cheltuielilor publice, într-un tabel, structura funcțională a cheltuielilor publice în România și Suedia în perioada 2010-2014.
3.2.2. Realizarea unui grafic de tip stacked-columns (pentru 3 exerciții bugetare 2010, 2012, 2014), pornind de la tabelul anterior, pentru fiecare țară, în care se ilustrează greutatea specifică a categoriilor de cheltuieli publice, potrivit structurii funcționale.
3.2.3. Comparație și comentarea ponderilor cheltuielilor pentru acțiuni social-culturale în totalul cheltuielilor publice, în baza tabelului și a graficelor de mai sus, facând trimitere la măsurile fiscal-bugetare interprinse de guvernele celor două țări în perioada 2010-2014.
4. Concluzii

Extras din proiect

1. Cadrul conceptual și metodologic

1.1. Prezentarea succintă a conceptului de cheltuială publică și a structurii cheltuielilor publice conform clasificației bugetare

După un ansamblu de autori, coordonați de academicianul Iulian Văcărel, finanțele sunt definite ca „relații sociale de natură economică, în expresie bănească, ce apar într-un anumit proces și cu un scop bine determinat“.

Din exigențe legislative și în raport cu modul în care sunt organizate informațiile contabile, veniturile și cheltuielile este necesar să fie înscrise în „buget“, după o „schemă unitară, într-o anumită ordine pe baza unor criterii precis determinate“ . Această „schemă unitară“ fixează o organizare unică a veniturilor după proveniența și natura sursei, iar a cheltuielilor după criterii clar definite, administrative, economice, funcționale, financiare etc. are denumirea de clasificație bugetară.

Prin urmare, clasificația bugetară trebuie să fie cât mai simplă, cât mai clară și concisă, pentru ca aceasta să fie ușor de înțeles de factorii de analiză și decizie care asistă sau monitorizează execuția componentelor bugetului general consolidat.

Clasificația economică grupează cheltuielile in capitole, subcapitole, articole și aliniate, ceea ce permite definirea conturilor din contabilitatea publică in măsură să reflecte fidel alocarea fondurilor și execuția bugetară.

Clasificația funcțională grupează cheltuielile pe părți, ceea ce permite identificarea sectoarelor de activitate.

Figure 1 Clasificări bugetare

Structura cheltuielilor publice conform clasificației bugetare ECONOMICE

Table 1 Structura cheltuielilor publice conform clasificației bugetare ECONOMICE

Titlu Denumirea cheltuielilor publice

10 Titlul I CHELTUIELI DE PERSONAL

20 Titlul II BUNURI ȘI SERVICII

30 Titlul III DOBÂNZI

40 Titlul IV SUBVENȚII

57 Titlul IX ASISTENȚĂ SOCIALĂ

70 Titlul VII CHELTUIELI DE CAPITAL

Structura cheltuielilor publice conform clasificației bugetare FUNCȚIONALE

Table 2 Structura cheltuielilor publice conform clasificației bugetare FUNCȚIONALE

Cod Denumirea cheltuielilor publice

50.01. SERVICII PUBLICE GENERALE

60.01. APĂRARE

61.01. ORDINE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ NAȚIONALĂ

79.01. ACȚIUNI ECONOMICE

74.01. PROTECȚIA MEDIULUI

70.01. LOCUINȚE, SERVICII ȘI DEZVOLTARE PUBLICĂ

66.01. SĂNĂTATE

67.01. CULTURĂ, RECREERE ȘI RELIGIE

64.01. CHELTUIELI SOCIAL-CULTURALE (EDUCAȚIE)

68.01. ASIGURĂRI ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

Exemplu de structurare a clasificației funcționale:

61.01. ORDINE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ NAȚIONALĂ

61.01.01 Administratia central

61.01.02 Servicii publice descentralizate

61.01.03 Ordine publica

61.01.03.01 Politie

61.01.03.02 Jandarmerie

61.01.03.03 Paza si supravegherea frontierei

61.01.04 Siguranta nationala

61.00.05 Protectie civila si paza contra incendiilor (protectie civila nonmilitara)

61.01.06 Autoritati judecatoresti

61.01.07 Penitenciare

61.00.08 Protectie civila

61.01.25 Cercetare si dezvoltare pentru ordine publica si siguranta nationala

61.01.50 Alte cheltuieli în domeniul ordinii publice si sigurantei nationale

1.2. Prezentarea indicatorilor utilizați pentru aprecierea nivelului, a dinamicii și a structurii cheltuielilor publice

Indicatorii pentru aprecierea nivelului dinamicii și structurii cheltuielilor publice sunt folosiți pentru a afla orientările și tendințele în ceea ce privește progresul cheltuielilor publice, și în special, a celor bugetare, precum și pentru întreprinderea unor comparații internaționale. Principalele grupe de indicatori sunt: