Monitorizarea calității aerului

Cuprins proiect Cum descarc?

INTRODUCERE ...3
CAP. I POLUANTII ATMOSFERICI MONITORIZATI IN ROMANIA..4
I.1 Dioxidul de sulf 4
I.2 Oxizii de azot .. 4
I.3 Ozonul 5
I.4 Monoxidul de carbon .. 5 
I.5 Benzenul . 5
I.6 Plumbul si alte metale toxice .. 5
I.7 Hidrocarburi aromatice policlicice .. 6
I.8 Pulberile in suspensie .. 6
I.1.1 Indicii de calitate . 6
I.1.2 Statiile de monitorizare 6
I.1.3 Circuitul datelor . 7
CAP. II MONITORIZAREA CALITATII AERULUI IN MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA ..7
II.1 Statiile de monitorizare ..7
II.2 Concentratiile medii anuale de PM10 8
II.3 Depasiri ale valorilor limita pentru indicatorul PM10 ...8
II 4 Surse de emisii de poluanti atmosferici .9
II.5 Poluantii atmosferici identificati in atmosfera zonelor urbane .10
II.6 Inventarul de emisii aferent principalelor categorii de surse existente in municipiul Cluj-Napoca .11
CONCLUZII .12
BIBLIOGRAFIE ..13

Extras din proiect Cum descarc?

INTRODUCERE
Aerul pe care il inspiram este parte din atmosfera, amestecul de gaze ce acopera globul pamantesc. Acest amestec de gaze asigura viata pe pamant si ne protejeaza de razele daunatoare ale Soarelui. Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a mentinut timp de milioane de ani, este amenintat acum de activitatea omului.
Aerul reprezinta factorul de mediu care constituie cel mai rapid suport ce favorizeaza transportul poluantilor in mediu. Poluarea aerului are multe si semnificative efecte adverse asupra sanatatii umane si poate provoca daune florei si faunei in general. Din aceste motive se acorda in ultima perioada o atentie in crestere activitatilor de supraveghere, mentinere si de imbunatatire a calitatii aerului. Calitatea este determinata de emisiile in aer provenite de la sursele stationare si sursele mobile (traficul rutier), cu preponderenta in marile orase, precum si de transportul pe distante lungi a poluantilor atmosferici.
Atmosfera poate fi afectata de o multitudine de substante solide, lichide sau gazoase. Dat fiind faptul ca atmosfera este cel mai larg si in acelasi timp cel mai imprevizibil vector de propagare al poluantilor, ale caror efecte sunt resimtite in mod direct si indirect de om si de catre celelalte componente ale mediului, se impune ca prevenirea poluarii atmosferei sa constitue o problema de interes public, national si international.Potential, poluarea aerului este cea mai grava problema, intrucat are efecte pe termen scurt, mediu si lung.Pe termen scurt si mediu, poluarea are efecte negative, de natura sa puna in pericol sanatatea omului, sa dauneze resurselor biologice si ecosistemelor, sa provoace pagube economice.Pe termen lung poluarea produce modificari asupra mediului prin: efectul de sera distrugerea stratului de ozon si ploile acide. Starea atmosferei este evidentiata prin prezentarea poluarii de impact cudiferite noxe, calitatea precipitatiilor atmosferice, situatia ozonului atmosferic, dinamica emisiilor de gaze cu efect de sera si unele manifestari ale schimbarilor climatice.
Poluantii monitorizati, metodele de masurare, valorile limita, pragurile de alerta si de informare si criteriile de amplasare a punctelor de monitorizare sunt stabilite de legislatia nationala privind protectia atmosferei si sunt conforme cerintelor prevazute de reglementarile europene.
Informatiile privind calitatea aerului, provenite de la cele 117 statii de monitorizare si datele meteorologice primite de la 97 de statii de monitorizare sunt transmise la Centrele locale ale celor 38 Agentii Judetene pentru Protectia Mediului.
CAP.I POLUANTII ATMOSFERICI MONITORIZATI IN ROMANIA
I.1 Dioxidul de sulf. Gaz incolor, amarui, neinflamabil, cu un miros patrunzator care irita ochii si caile respiratorii.
Surse naturale: eruptiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentatia bacteriana in zonele mlastinoase, oxidarea gazului cu continut de sulf rezultat din descompunerea biomasei.
Surse antropice: (datorate activitatilor umane: sistemele de incalzire a populatiei care nu utilizeaza gaz metan, centralele termoelectrice, procesele industriale.
Efecte asupra sanatatii populatiei: in functie de concentratie si de perioada de expunere, dioxidul de sulf are diferite efecte asupra sanatatii umane precum afectarea sistemului respirator. Dioxidul de sulf poate potenta efectele periculoase ale ozonului.
Efecte asupra plantelor: dioxidul de sulf afecteaza vizibil multe specii de plante, efectul negativ asupra structurii si tesuturilor acestora fiind sesizabil cu ochiul liber.
Efecte asupra mediului: in atmosfera, contribuie la acidifierea precipitatiilor, cu efecte toxice asupra vegetatiei si solului. Cresterea concentratiilor de dioxid de sulf acceelereaza coroziunea metalelor din cauza formarii acizilor.
Metode de masurare: metoda de referinta pentru analiza dioxidului de sulf este metoda fluorescentei in ultraviolet.
- pragul de alerta: 500ug/m3- masurat timp de 3 ore consecutive in puncte reprezentative pentru calitatea aerului pe o suprafata de cel putin 100 km3 sau pentru o intreaga zona.
- valorile limita:
a) 350 ug/m3- valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane;
b) 125 ug/m3- valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane;
c) 20 ug/m3- valoarea limita pentru protectia ecosistemelor.
I.2 Oxizii de azot. Sunt un grup de gaze foarte reactive, care contin azot si oxigen responsabili pentru ploile acide, afecand atat suprafata terestra cat si ecosistemul acvatic.
Surse antropice: oxizii de azot se formeaza in procesul de combustie atunci cand combustibilii sunt arsi la temperaturi inalte dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului rutier, activitatilor industriale, producerii energiei electrice. Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calitatii apei, efectului de sera.
Efecte asupra sanatatii populatiei: expunerea la concentratii ridicate poate fi fatala iar la concetratii reduse afecteaza tesutul pulmonar.
Efecte asupra plantelor si animalelor: expunerea la acest poluant produce vatamarea serioasa a vegetatiei prin albirea sau moartea tesuturilor plantelor, reducerea ritmului de crestere a acestora. Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor, care seamana cu emfizemul pulmonar.
Metode de masurare: metoda de referinta pentru analiza oxizilor de azot este metoda prin chemiluminiscenta.
- pragul de alerta: 400 ug/m3- masurat timp de 3 ore consecutive in puncte reprezentative pentru calitatea aerului, pe o suprfata de cel putin 100 km2.
- valorile limita:
a) 200 ug/m3 NO2- valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane ;
b) 40 ug/m3 NO2- valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane;
c) 30 ug/m3 NOX- valoarea limita anuala pentru protectia vegetatiei;

Fisiere în arhivă (1):

 Monitorizarea calitatii aerului.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

1.www.primariaclujnapoca
2.www.anpm.ro
3.www.scribd.ro