Analiza Șomerilor și a Salariaților din Județul Bacau Conform Datelor Recensământului din Anul 2002

I. Introducere

Situat în partea de est a României, se învecinează cu judeţele: Neamţ - în nord; Vaslui - în est; Vrancea - în sud; Covasna şi Harghita - în vest. Judeţul Bacău este situat între 45° 55′ şi 46° 40′ latitudine nordică şi 26° 66′ şi 27° 30′ longitudine estică la est de Carpaţii Orientali.

Reşedinţa judeţului se află în municipiul Bacău. Acesta este unul dintre cele mai mari oraşe ca mărime ale Moldovei, important centru industrial şi comercial. Judeţul Bacău se întinde pe o suprafaţă de 6.621 km2 (2,8% din suprafaţa României).

Figura 1 Regiunea de Dezvoltare Nord Est

Sursa: Atlasul teritorial al Românie

1.Organizarea administrativ teritorială a judeţului Bacău

Din punct de vedere al organizării administrative, judeţul Bacău cuprinde 3 municipii: • Bacău (175.921 loc./2002), Moineşti (municipiu din anul 2001 cu o populaţie de 24.210 loc./2002), Oneşti ( populaţie 51.416 loc./2002);

• 5 oraşe Buhuşi (18.746), Comăneşti(23.697), Dărmăneşti(14.194), Târgu Ocna(13.576), Slănic Moldova(4996);

•79 de comune.

Pentru realizarea acestui proiect am ales ca indicatori, numărul șomerilor și numărul salariaților din acest județ. Indicatorii aleși sunt caractere cantitative masurabile.

Stabilirea numărului de clase, în se care grupeză elementele acestei serii statistice, am realizat-o prin relația Huntsberger: k = 1 +3,332*log(n), rezultatul fiind k = 7, deci numărul de clase este 7,pentru ambii indicatori.

Pentru stabilirea limitelor de clasă, am utilizat toate cele trei progresii: progresia aritmetică, progresia geometrică și progresia pătratică, ce ajută la stabilirea limitelor utilizând valorile exreme și numărul de clase. În cele ce urmează voi lua pe rând fiecare indicator pentru realizarea progresiilor.

2. Analiza indicatorilor.

A. Șomeri

Quantilele sunt o metodă de cartografiere a datelor, ce se realzează cu programul philcarto și adobe illustrator, împărțind numărul de elemente în șase clase, pentru indicatorul studiat această metodă arată o rată a șomajului mai mare în orașele cu cel mai mare număr de locuitori și de mai observă că partea de vest are rata mai mare decat cea de est.

Progresia aritmetică pentru acest indicator, după scăderea valoarei maxime de valoarea mare a șirului și imparțim la numărul de clase, este de 1498 de șomeri. Dezavantajul acestei metode este că detailează în mod exagerat zona valorilor extreme din șir, respectiv pentru acest indicator valorile minime sunt cele detaliate, prima calsă fiind cea mai numeroasă fiind încadrate un număr de 83 de unitați teritoriale, a doua clasă are 3 unități iar clasa a șaptea are doar o singură unitate.

Progresia geometrică a acestui indicator, realizată prin înmulțirea cu un raport constant R, acest raport calculat la indicatorul șomeri este 3,31 șomeri, aceasta progresie este puțin mai detaliata, cuprinzând toate intervalele, față de progresia aritmetică care incadra doar trei intervale, astfel intervalul I cuprinde 6 unități teritoriale, din acest județ, ce înregistrează un număr de șomeri cuprins în intervalul 2-6, al II-lea interval deține 8 unități, intervalul III – 23 unități, al VI-lea interval -37 de unități, intervalul V – 9 unități, intervalul VI – 4 unități iar ultimul interval o singură unitate; dezavantajul acestei metode este acela că detaliază, în cadrul distribuţiei de frecvenţe, zona valorilor mici, iar amplitudinile sunt inegale.

Progresia pătratică este considerată a fi cea mai relevantă, eliminând dezavantajele primelor două, progresia pătratică a acestui indicator este: 14,43 șomeri, avem patru intervale ce cuprind un număr de unități și respectiv: primul interval, cel mai numeros, are 73 de unități, urmat de intervalul II cu un număr de 11 unități, intervalul IV – 2 unități iar intervalul VII cu o singură unitate.