Biodiversitatea Regiunii Mediteraneene

Marea Mediterana

Curprinsă între Europa centrală, Asia occidentală şi Africa de nord , cu 2,5 milioane de km² şi aproximativ 3.860 km lungime E–V si o latime de 1.600 km N–S, Marea Mediterana este marea cea mai mare din lume

Marea Mediterana

Flora din ecosistemul Marii Mediterane este compusa din alge, plante joase si apoi plante cu flori, plante mai inalte care au inceput sa evolueze sa se miste pe uscat si apoi care s-au intors in mare.

Tipuri de alge: Alga rosie (Rissoella verrucoela), Alga bruna (Dyctiota dichotoma), Padina pavonica, Alga verde (Caulerpa Taxifolia).

Marea Mediterana

De asemenea fauna este una diversificata.

In Mediterana se intalnesc specii ca: Buretele Verongia (Verongia aerophoba), Meduza (Pelagia nocticula), Rosia de mare (Actinia equina), Pinna nobilis – scoica perlifera, Barracuda (Sphyraena) , Zeus Faber

Localizarea regiunii mediteraneene

Regiunea mediteraneana ocupa teritoriile din jurul Marii Mediterane (inclusiv insulele din Mediterana: Baleare, Sardinia, Corsica, Sicilia, Creta, Cipru ), cuprinzand tinuturile Europei sudice, peninsula Anatolia, tarmul mediteranean al Arabiei, nordul Africii pana la limita septentrionala a Saharei.

Relieful

Din punct de vedere al localizarii , relieful specific este cel montan destul de fragmentat. Peisajul mediteranean variaza in altitudine de la 1000 la 1500 si chiar 2000m, apartinand etajelor de foioase si de amestec, subalpin si chiar alpin.

Unitati de relief: : Munții Alpi, Munții Apenini, Munții Iberici, Meseta Spaniolă, Podisul Fezzan, Câmpia Padului

Climatul

Climatul mediteranean se caracterizeaza prin veri secetoase, cu temperaturi ridicate si ierni blande si ploioase.

Primavara determina o explozie vegetala,cu plante inflorite datorita temperaturilor moderate si solului umed, facand acest anotimp cel mai placut din an.

Climatul

Temperatura medie anuala oscileaza intre 15 si 20 grade Celsius.Cantitatea anuala de precipitatii este in medie de 500-1000 mm.

Muntii bareaza vanturile pe diferite directii formand vanturi locale cum ar fi :mistralul,un vant rece care bate in sudul Frantei,bora,vant rece care bate pe tarmul estic al Marii Adriatice si in nordul Italiei, sirocco,vant cald care bate dinspre sud spre Mediterana.