1.1. Caracterizarea geografica si morfometrica a bazinului A. Asezarea geografica si importanta sa asupra caracteristicilor hidrologice B. Caracteristici geografice C. Caracteristici morfometrice 1.2. Caracteristici hidrologice A. Referiri asupra statiei hidrometrice analizate B. Parametrii ai scurgerii lichide medii multianuale C. Variatia scurgerii lichide medii anuale D. Variatia scurgerii lichide medii in timpul anului
1.1. Caracterizarea geografica si morfometrica a bazinului A. Asezarea geografica si importanta sa asupra caracteristicilor hidrologice Putna este un afluent de dreapta al raului Siret, in judetul Vrancea, in regiunea istorica a Moldovei. Se deverseaza in Siret, langa Vulturu. Raul Putna izvoraste de pe versantul nordic al Masivului Goru (Lacautiul, 1777 m), din Muntii Vrancei, din depozitele flisului paleogen, de la altitudinea de 1750 m. Spre aval traverseaza toata zona de flis si formatiunile piemontane neogen-cuaternare. Raul se varsa in Siret, cu circa 8 km in aval de Barlad, drenand o mare parte a nordului Carpatilor Curburii. Are pante relativ mari pana la patrunderea sa in depresiunea subcarpatica interna a Vrancei (media in jur de 37 m/km), scazand apoi, in mod vertiginos, la valori sub 10 m/km. Depresiunea longitudinala, larga pe alocuri pana la 12 km, este un adevarat loc de adunare a apelor, strabatuta in sens opus de Putna si afluentul sau, Zabala, care se unesc la Prisaca. Inainte de unirea lor, cele doua rauri primesc afluenti mai ales din interiorul "inelului" format de cursurile lor. Putna superioara are un bazin asimetric. Din stanga primeste pe Astrologul, Valea Marului, Lepsa, Deju si Curteni, iar din dreapta Tisita, Coza si Vasuiu. Putna si Zabala conflueaza in punctul numit semnificativ "Grumaz". Pana in anul 1947, ele au ocolit, in cursul lor, o stanca proeminenta din gresie, pe care Putna a reusit sa o strapunga si sa-si scurteze drumul spre Zabala cu aproximativ 1 km. B. Caracteristici geografice Prin eroziune laterala, Putna si-a modelat o serie de largituri, cum sunt cele de la Tulnici-Barsesti, Vasuiu la confluenta cu Zabala. Procesele de versant in depresiune sunt deosebit de active, observandu-se chiar si torenti noroiosi-nisiposi din cauza despaduririlor masive. Putna traverseaza dealurile subcarpatice Rachitisul, Rauti si Tojanului, puternic cutate in sens longitudinal, printr-o poarta larga intre Prisaca si Colacu. Aici, raul intra in depresiunea subcarpatica a Vizantei-Mera. In aceasta zona primeste din stanga Tichirisul, Vidra si Vizautiul. In ultimul curs se manifesta puternic tectonica salifera, care duce la ridicarea accentuata a gradului de concentratie in clorura de sodiu a apelor Putnei, mai ales in timpul apelor mici. In zona sunt 7 izvoare cu ape minerale cu mineralizare, in jur de 1,6-3,7 g/l. Putna traverseaza zona piemontana alcatuita din depozite levantin-cuaternare. In aval de Clipicesti, raul isi construieste un vast con de dejectie pe care divagheaza larg, despletindu-se in mai multe brate. In aval primeste Milcovul si Ramna, dupa care strabate campia de divagare (piemontana) a Ramnei, unde primeste ultimul sau afluent de dreapta, pe Leica, ce poate fi considerat si un curs parasit al Ramnei. In conditiile climei secetoase si irigatiilor dezvoltate, in zona de campie a Putnei se poate observa o puternica disipare a apei. Climatul se caracterizeaza prin interferenta circulatiei sudice si estice, precum si prin influenta Muntilor Carpati, atat ca bariera orografica, cat si prin fenomenul de foehn. In concluzie, climatul are o nuanta accentuata de continentalism, mai ales in sectorul inferior, cu veri calde si secetoase, fapt evidentiat si de valorile mici ale scurgerii, si ierni geroase. Precipitatiile sunt cuprinse intre 600-700 mm, cu valori mai reduse catre varsarea in Siret si mai ridicate in sectorul superior, care are si altitudini medii mai ridicate (sectorul montan si subcarpatic). Vegetatia este alcatuita, predominant, din paduri de foioase si amestec, care au fost, insa, in mare masura taiate, fapt care a generat in timp o intensa degradare a terenurilor (torentialitate), mai ales in zona subcarpatica, cu substrat favorizant pentru astfel de procese.
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Proiecte.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
